PREGABALINA GRINDEKS 75 mg

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Pregabalină Grindeks 75 mg comprimate filmate

Pregabalină Grindeks 150 mg comprimate filmate

Pregabalină Grindeks 300 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Pregabalină Grindeks capsule 75 mg

Fiecare capsulă conține 75 mg de pregabalină.

Pregabalină Grindeks capsule 150 mg

Fiecare capsulă conține 150 mg de pregabalină.

Pregabalină Grindeks 300 mg capsule

Fiecare capsulă conține 300 mg de pregabalină.

Pentru lista completă a tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Capsule

Pregabalină Grindeks capsule 75 mg

Capsule cu dimensiunea "4", cu o lungime 14 mm cu corp de culoare gri deschis imprimat cu "75" cu cerneală neagră și capac de culoare aurie imprimat cu "PREG" cu cerneală neagră, umplute cu pulbere albă.

Pregabalină Grindeks capsule 150 mg

Capsule cu dimensiunea "2", cu o lungime 18 mm cu corp de culoare gri deschis imprimat cu "150" cu cerneală neagră și capac de culoare gri deschis imprimat cu "PREG" cu cerneală neagră, umplute cu pulbere albă.

Pregabalină Grindeks 300 mg capsule

Capsule cu dimensiunea "0", cu o lungime 22 mm cu corp de culoare gri deschis imprimat cu "300" cu cerneală neagră și capac de culoare aurie imprimat cu "PREG" cu cerneală neagră, umplute cu pulbere albă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

Durerea neuropatică

Pregabalină Grindeks este indicat pentru tratamentul durerii neuropatice periferice și centrale la adulți.

Epilepsie

Pregabalină Grindeks este indicat ca terapie adjuvantă la adulții cu convulsii parțiale cu sau fără generalizare secundară.

Tulburare de anxietate generalizată

Pregabalină Grindeks este indicat pentru tratamentul tulburării de anxietate generalizată (TAG) la adulți.

4.2 Doze și mod de administrare

Doze

Intervalul de doză este de la 150 la 600 mg pe zi, administrat în două sau trei doze divizate.

Durerea neuropatică

Tratamentul cu pregabalină poate fi început cu o doză de 150 mg pe zi, administrată în două sau trei prize. Pe baza răspunsului individual al pacientului și tolerabilității, doza poate fi crescută la 300 mg pe zi după un interval de 3 până la 7 zile și dacă este necesar, până la o doză maximă de 600 mg pe zi după un interval suplimentar de 7 zile.

Epilepsie

Tratamentul cu pregabalină poate fi început cu o doză de 150 mg pe zi, divizată în două sau trei prize. Pe baza răspunsului individual al pacientului și tolerabilității, doza poate fi crescută la 300 mg pe zi după 1 săptămână. Doza maximă de 600 mg pe zi poate fi atinsă după încă o săptămână.

Tulburare de anxietate generalizată

Intervalul de doză este de la 150 la 600 mg pe zi, administrat în două sau trei doze divizate. Necesitatea tratamentului trebuie reevaluată în mod regulat.

Tratamentul cu pregabalină poate fi început cu o doză de 150 mg pe zi. Pe baza răspunsului individual al pacientului și a tolerabilității, doza poate fi crescută la 300 mg pe zi după 1 săptămână. După o săptămână suplimentară, doza poate fi crescută la 450 mg pe zi. Doza maximă de 600 mg pe zi poate fi atinsă după încă o săptămână.

Întreruperea tratamentului cu pregabalin

În conformitate cu practica clinică curentă, dacă pregabalina trebuie întreruptă, se recomandă ca acest lucru să se facă treptat pe o perioadă de minimum 1 săptămână, indiferent de indicație (vezi pct. 4.4 și 4.8).

Insuficiență renală

Pregabalina este eliminată din circulația sistemică în principal prin excreție renală sub formă nemodificată. Deoarece clearance-ul pregabalinei este direct proporțional cu clearance-ul creatininei (vezi pct. 5.2), reducerea dozei la pacienții cu funcție renală compromisă trebuie individualizată în funcție de clearance-ul creatininei (ClCr), așa cum este indicat în tabelul 1, determinată folosind următoarea formulă:

𝐶𝑙𝐶𝑟( 𝑚𝑙 𝑚𝑖𝑛) = [1.23 𝑥 (140 - 𝑣â𝑟𝑠𝑡𝑎 (𝑎𝑛𝑖))𝑥 𝑔𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒 (𝑘𝑔)

] (𝑥 0.85 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑎𝑐𝑖𝑒𝑛ț𝑖 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖) 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑡𝑖𝑛𝑖𝑛ă 𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐ă (µ 𝑚𝑜𝑙 𝑙)

Pregabalina este eliminată eficient din plasmă prin hemodializă (50% din medicament în 4 ore). Pentru pacienţii care fac sedințe de hemodializă, doza zilnică de pregabalină trebuie ajustată în funcţie de funcţia renală. În plus față de doza zilnică, o doză suplimentară trebuie administrată imediat după tratamentul cu hemodializă la fiecare 4 ore (vezi tabelul 1).

Tabelul 1. Ajustarea dozei de pregabalină pe baza funcției renale

TDD = o doză divizată in trei prize DDD = o doză divizată în două prize

* Doza zilnică totală (mg/zi) trebuie împărțită conform indicațiilor din schema de tratament pentru a asigura mg/doză + Doză suplimentară este o singură doză suplimentară

Insuficiență hepatică

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea Pregabalină Grindeks la copiii cu vârsta sub 12 ani și la adolescenți (12-17 ani) nu au fost stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.8, 5.1 și 5.2, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Vârstnici

Pacienții vârstnici pot necesita o reducere a dozei de pregabalină din cauza scăderii funcției renale (vezi pct. 5.2).

Mod de administrare

Pregabalină Grindeks poate fi luat cu sau fără alimente. Pregabalină Grindeks este numai pentru administrare orală.

4.3 Contraindicații

Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

Pacienți diabetici

În conformitate cu practica clinică curentă, la unii pacienți diabetici care iau în greutate în timpul tratamentului cu pregabalină poate fi necesară ajustarea dozei de medicamente antidiabetice.

Reacții de hipersensibilitate

În experiența de după punerea pe piață au fost raportate reacții de hipersensibilitate, care includ cazuri de angioedem. Pregabalina trebuie întreruptă imediat dacă apar simptome de angioedem, cum sunt edemul facial, perioral sau al căilor respiratorii superioare.

Reacții adverse cutanate severe (SCAR)

RACS, care includ sindromul Stevens-Johnson (SJS) și necroliza epidermică toxică (NET), care pot pune viața în pericol sau pot fi letale, au fost raportate rar în asociere cu tratamentul cu pregabalină. La momentul prescrierii, pacienții trebuie informați cu privire la semne și simptome ale reacțiilor cutanate, și monitorizați atent. Dacă apar semne și simptome sugestive pentru aceste reacții, pregabalina trebuie oprită imediat și trebuie luat în considerare un tratament alternativ (după cum este necesar).

Amețeală, somnolență, pierderea stării de conștiență, confuzie și tulburări psihice

Tratamentul cu pregabalină a fost asociat cu amețeală și somnolență, care pot crește apariția de leziuni accidentale (cădere) la vârstnici. Au existat, de asemenea, rapoarte după punerea pe piață de pierdere a stării de conștiență, stare de confuzie și tulburări mintale. Prin urmare, pacienții trebuie sfătuiți să fie atenți până când se obișnuiesc cu efectele potențiale ale medicamentului.

Tulburări de vedere

În studiile controlate, un procent mai mare din pacienții tratați cu pregabalină au raportat vedere încețoșată față de pacienții tratați cu placebo, care s-a rezolvat în majoritatea cazurilor prin continuarea administrării. În studiile clinice în care s-au efectuat teste oftalmologice, incidența scăderii acuității vizuale și a modificărilor de câmp vizual a fost mai mare la pacienții tratați cu pregabalină decât a pacienților tratați cu placebo; incidenţa modificărilor de fund de ochi a fost mai mare la pacienţii trataţi cu placebo (vezi pct. 5.1).

În experiența de după punerea pe piață, au fost raportate și reacții adverse vizuale, care includ pierderea vederii, încețoșarea vederii sau alte modificări ale acuității vizuale, multe dintre acestea fiind tranzitorii.

Întreruperea pregabalinei poate duce la remiterea sau ameliorarea acestor simptome vizuale.

Insuficiență renală

Au fost raportate cazuri de insuficiență renală care, în unele cazuri, la întreruperea pregabalinei această reacție adversă a fost reversibilă.

Întreruperea tratamentului cu medicamentele antiepileptice concomitente

Nu există date suficiente pentru întreruperea tratamentului concomitent cu medicamente antiepileptice, după obținerea controlului convulsiilor cu tratament asociat cu pregabalină, pentru a trece la monoterapie cu pregabalină.

Insuficiență cardiacă congestivă

După punerea pe piață au existat raportări de insuficiență cardiacă congestivă la unii pacienți tratați cu pregabalină. Aceste reacții adverse sunt observate mai ales la pacienții vârstnici cu afecțiuni cardiovasculare, în timpul tratamentului cu pregabalină pentru o indicație neuropatică. Pregabalina trebuie utilizată cu prudență la acești pacienți. Întreruperea pregabalinei poate rezolva reacția adversă.

Tratamentul durerii neuropate centrale din cauza leziunii măduvei spinării

În tratamentul durerii neuropatice centrale datorată leziunii măduvei spinării, a crescut incidența reacțiilor adverse în general, a reacțiilor adverse ale sistemului nervos central și în special a somnolenței. Acest rezultat poate fi atribuit unui efect aditiv din cauza medicamentelor concomitente (de exemplu, medicamente miorelaxante) necesare pentru această afecțiune. Acest lucru trebuie luat în considerare atunci când se prescrie pregabalină în această afecțiune.

Depresie respiratorie

Au existat raportări de depresie respiratorie severă în legătură cu utilizarea pregabalinei. Pacienții cu funcție respiratorie compromisă, boli respiratorii sau neurologice, insuficiență renală, utilizare concomitentă a medicamentelor deprimante ale SNC și vârstnicii pot avea risc mai mare de a trece prin această reacție adversă severă. La aceşti pacienţi pot fi necesare ajustări ale dozei (vezi pct. 4.2).

Ideeație și comportament suicidar

Ideația si comportamentul suicidar au fost raportate la pacientii tratati cu medicamente antiepileptice în mai multe indicații. O meta-analiză a studiilor randomizate controlate placebo ale medicamentelor antiepileptice a arătat, de asemenea, un risc mic crescut de idee și comportament suicidar. Mecanismul acestui risc nu este cunoscut. În experiența de după punerea pe piață au fost observate cazuri de ideație și comportament suicidar la pacienții tratați cu pregabalină (vezi pct. 4.8). Un studiu epidemiologic care a utilizat un studiu cu design autocontrolat (comparând perioadele de tratament cu perioadele fără tratament la o persoană) a arătat dovezi ale unui risc crescut de apariție a comportamentului suicidar și deces prin sinucidere la pacienții tratați cu pregabalină.

Pacienții (și îngrijitorii acestora) trebuie sfătuiți să solicite sfatul medicului dacă apar semne de ideație sau comportament suicidar. Pacienții trebuie monitorizați pentru semne de ideație și comportament suicidar și trebuie luat în considerare un tratament adecvat. Întreruperea tratamentului cu pregabalină trebuie luată în considerare în caz de ideație și comportament suicidar.

Reducerea funcției tubului digestiv inferior

Există rapoarte după punerea pe piață privind reacțiile adverse de reducere a funcției tubului digestiv inferior (de exemplu, obstrucție intestinală, ileus paralitic, constipație) atunci când pregabalina a fost administrată concomitent cu medicamente care pot produce constipație, cum sunt analgezicele opioide. Când pregabalina și opioidele urmează să fie administrate în asociere, se vor lua în considerare măsuri de prevenire a constipației (în special la femei și vârstnici).

Utilizarea concomitentă cu opioide

Se recomandă prudență atunci când se prescrie pregabalină concomitent cu opioide din cauza riscului de deprimare a SNC (vezi pct. 4.5). Într-un studiu caz-control la consumatori de opioide, pacienții care au luat pregabalină concomitent cu un opioid au avut un risc crescut de deces legat de opioide comparativ cu utilizarea de opioide în monoterapie (riscul relativ [RR], 1,68 [IÎ 95%, 1,19 – 2,36]). Acest risc crescut a fost observat la doze mici de pregabalină (≤ 300 mg, RR 1,52 [IÎ 95%, 1,04 – 2,22]) și a existat o tendință pentru un risc crescut la doze mari de pregabalină (> 300 mg, RR 2,51 [IÎ 95%, 1,04 – 2,24]).

Utilizare greșită, potențial de abuz sau dependență

Pregabalina poate provoca dependență de medicamente, care poate apărea la doze terapeutice. Au fost raportate cazuri de utilizare greșită și abuz. Pacienții cu istoric de abuz de substanțe pot prezenta un risc crescut de utilizare greșită, abuz și dependență de pregabalină, iar pregabalina trebuie utilizată cu prudență la acești pacienți. Înainte de a prescrie pregabalină, riscurile pacientului de utilizare greșită, abuz sau dependență trebuie evaluate cu atenție.

Pacienții tratați cu pregabalină trebuie monitorizați pentru semne și simptome de utilizare greșită, abuz sau dependență de pregabalină, cum sunt dezvoltarea toleranței, escaladarea dozei și comportamentul de căutare a medicamentelor.

Simptome de sevraj

După întreruperea tratamentului pe termen scurt și lung cu pregabalină, au fost observate simptome de sevraj. Au fost raportate următoarele simptome: insomnie, durere de cap, greață, anxietate, diaree, sindrom gripal, nervozitate, depresie, idee suicidară, durere, convulsii, hiperhidroză și amețeală. Apariţia simptomelor de sevraj după întreruperea tratamentului cu pregabalină poate indica dependenţa de medicament (vezi pct. 4.8). Pacientul trebuie informat despre acest aspect la începutul tratamentului. Dacă pregabalina trebuie întreruptă, se recomandă ca întreruperea să se facă treptat pe o perioadă de minimum 1 săptămână, indiferent de indicație (vezi pct. 4.2).

Convulsiile, inclusiv status epilepticus și convulsiile grand mal, pot apărea în timpul utilizării pregabalinei sau la scurt timp după întreruperea tratamentului cu pregabalină.

În ceea ce privește întreruperea tratamentului pe termen lung cu pregabalină, datele sugerează că incidența și severitatea simptomelor de sevraj pot fi legate de doză.

Encefalopatie

Au fost raportate cazuri de encefalopatie, cele mai multe la pacienți cu afecțiuni subiacente care pot precipita encefalopatia.

Femei cu potențial fertil/Contracepție

Utilizarea Pregabalină Grindeks în primul trimestru de sarcină poate provoca malformații congenitale majore la copilul nenăscut. Pregabalina nu trebuie utilizată în timpul sarcinii decât dacă beneficiul pentru mamă depășește în mod evident riscul potențial pentru făt. Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze metode contraceptive eficace în timpul tratamentului (vezi pct. 4.6).

4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

Deoarece pregabalina este excretată predominant nemodificată prin urină, este supusă metabolizării nesemnificative la om (< 2% dintr-o doză a fost recuperată în urină sub formă de metaboliți), metabolizarea medicamentului in vitro nu este inhibată, și nu există legare de proteinele plasmatice, este puțin probabil să producă sau să fie supusă interacțiunilor farmacocinetice.

Studii in vivo și analiza farmacocinetică populațională

În consecință, în studiile in vivo nu au fost observate interacțiuni farmacocinetice relevante clinic între pregabalină și fenitoină, carbamazepină, acid valproic, lamotrigină, gabapentină, lorazepam, oxicodonă sau etanol. Analiza farmacocinetică populațională a indicat că antidiabeticele orale, diureticele, insulina, fenobarbitalul, tiagabina și topiramatul nu au avut un efect semnificativ clinic asupra clearance-ului pregabalinei.

Contraceptive orale, noretisteron și/sau etinilestradiol

Administrarea concomitentă de pregabalină cu contraceptivele orale noretisteron și/sau etinilestradiol nu influențează farmacocinetica la starea de echilibru a niciunei substanțe.

Medicamente care influențează sistemul nervos central

Pregabalina poate potența efectele etanolului și lorazepamului.

În experiența de după punerea pe piață, au fost raportate insuficiență respiratorie, comă și decese la pacienții care iau pregabalin și opioide și/sau alte medicamente deprimante ale sistemului nervos central (SNC). Pregabalina pare a fi aditivă în afectarea funcției cognitive și motorii grosiere cauzate de oxicodonă.

Interacțiuni la vârstnici

Nu au fost efectuate studii specifice de interacțiune farmacodinamică la voluntari vârstnici. Studiile de interacțiune au fost efectuate numai la adulți.

4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea

Femeile cu potențial fertil/Contracepția

Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze metode contraceptive eficiente în timpul tratamentului (vezi pct. 4.4).

Sarcina

Studiile la animale au arătat toxicitate asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).

S-a demonstrat că pregabalina traversează placenta la șobolani (vezi pct. 5.2). Pregabalina poate traversa placenta umană.

Malformații congenitale majore

Datele dintr-un studiu observațional nordic efectuat la mai mult de 2700 de sarcini expuse la pregabalină în primul trimestru au arătat o prevalență mai mare a malformațiilor congenitale majore (MCM) în rândul populației pediatrice (feți vii sau născuți morți) expuși la pregabalină, comparativ cu populația neexpusă (5,9% față de 4,1%).

Riscul de MCM în rândul populației pediatrice expuse la pregabalină în primul trimestru a fost ușor mai mare în comparație cu populația neexpusă (rata de prevalență ajustată și intervalul de încredere 95%: 1,14 [0,96-1,35]) și în comparație cu populația expusă la lamotrigină (1,29 (1,01-1,69) sau duloxetină (1,01-1,69) [1,07–1,82]).

Analizele pe malformații specifice au arătat riscuri mai mari pentru malformații ale sistemului nervos, ochiului, despicături orofaciale, malformații urinare și malformații genitale, dar cifrele au fost mici și estimările imprecise.

Pregabalină Grindeks nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar (dacă beneficiul pentru mamă depășește în mod clar riscul potențial pentru făt).

Alăptarea

Pregabalina se excretă în laptele uman (vezi pct. 5.2). Efectul pregabalinei asupra nounăscuților/sugarilor este necunoscut. Trebuie luată o decizie dacă se întrerupe alăptarea sau se întrerupe terapia cu pregabalină, având în vedere beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul tratamentului pentru femeie.

Fertilitatea

Nu există date clinice privind efectele pregabalinei asupra fertilităţii la femeie.

Într-un studiu clinic care a evaluat efectul pregabalinei asupra motilității spermatozoizilor, subiecții de sex masculin sănătoși au fost expuși la pregabalină în doză de 600 mg/zi. După 3 luni de tratament, nu au existat efecte asupra motilității spermatozoizilor.

Un studiu de fertilitate la femelele de șobolan a arătat efecte adverse asupra reproducerii. Studiile de fertilitate la șobolani masculi au arătat efecte adverse asupra reproducerii și dezvoltării. Relevanța clinică a acestor constatări nu este cunoscută (vezi pct. 5.3).

4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje

Pregabalină Grindeks poate avea influență minoră sau moderată asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Pregabalină Grindeks poate provoca amețeală și somnolență și, prin urmare, poate influența capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Pacienții sunt sfătuiți să nu conducă vehicule, să nu opereze utilaje complexe și să nu se angajeze în alte activități potențial periculoase până când nu află dacă acest medicament le afectează capacitatea de a efectua aceste activități.

4.8 Reacții adverse

Programul clinic cu pregabalină a implicat peste 8900 pacienți expuși la pregabalină, dintre care peste 5600 au fost în studii dublu-orb controlate cu placebo. Cele mai frecvente reacții adverse raportate au fost amețeli și somnolență. Reacțiile adverse au fost de obicei uşoare până la moderate ca intensitate. În toate studiile controlate, rata întreruperii tratamentului din cauza reacțiilor adverse a fost de 12% pentru pacienții cărora li sa administrat pregabalină și de 5% pentru pacienții cărora li sa administrat placebo. Cele mai frecvente reacții adverse care au dus la întreruperea tratamentului cu pregabalină au fost amețeală și somnolență.

În tabelul 2 de mai jos, toate reacțiile adverse, care au apărut la o incidență mai mare decât placebo și la mai mult de un pacient, sunt enumerate după clasă și frecvență (foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 până la < 1/10); mai puțin frecvente (≥ 1/1000 până la < 1/100); rare (≥ 1/10000 până la < 1/1000); foarte rare (< 1/10000), cu frecvență necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității).

Reacțiile adverse enumerate pot fi, de asemenea, asociate cu boala de bază și/sau medicamentele concomitente.

În tratamentul durerii neuropate centrale cauzate de leziuni ale măduvei spinării, a crescut incidența reacțiilor adverse în general, a reacțiilor adverse la nivelul SNC și în special a somnolenței (vezi pct. 4.4).

Reacțiile suplimentare raportate din experiența de după punerea pe piață sunt incluse cu caractere italice în lista de mai jos.

Tabelul 2. Reacții adverse la pregabalină

* Creșterea alanin aminotransferazei (ALT) și creșterea aspartat aminotransferazei (AST).

După întreruperea tratamentului pe termen scurt și lung cu pregabalină, au fost observate simptome de sevraj. Au fost raportate următoarele simptome: insomnie, cefalee, greață, anxietate, diaree, sindrom asemănător gripei, convulsii, nervozitate, depresie, ideație suicidară, durere, hiperhidroză și amețeală. Aceste simptome pot indica dependența de droguri. Pacientul trebuie informat despre acest lucru la începerea tratamentului. În ce privește întreruperea tratamentului pe termen lung cu pregabalină, datele sugerează că incidența și severitatea simptomelor de sevraj pot fi legate de doză (vezi pct. 4.2 și 4.4).

Copii și adolescenți

Profilul de siguranță al pregabalinei a fost observat în cinci studii la copii și adolescenți, la pacienți cu convulsii parțiale cu sau fără generalizare secundară (studiu de eficacitate și siguranță de 12 săptămâni la pacienți cu vârsta cuprinsă între 4 și 16 ani, n=295; studiu de eficacitate și siguranță de 14 zile la pacienți cu vârsta cuprinsă între 1 lună și mai puțin de 4 ani, n=175; studiu de tolerabilitate și farmacocinetică, n=65; și două studii deschise de 1 an de urmărire și siguranță, n=54 și n=431) a fost similar cu cel observat în studiile la adulți, la pacienții cu epilepsie. Cele mai frecvente evenimente adverse observate în studiul de 12 săptămâni cu tratamentul cu pregabalină au fost somnolență, febră, infecția tractului respirator superior, creșterea apetitului, creșterea în greutate și rinofaringita. Cele mai frecvente evenimente adverse observate în studiul de 14 zile cu tratament cu pregabalină au fost somnolența, infecția căilor respiratorii superioare și febra (vezi pct. 4.2, 5.1 și 5.2).

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

În experiența după punerea pe piață, cele mai frecvent raportate reacții adverse observate cu pregabalină în caz de supradozaj au inclus somnolență, stare de confuzie, agitație și neliniște. Au fost raportate și convulsii.

În cazuri rare, au fost raportate cazuri de comă.

Tratamentul supradozajului cu pregabalină trebuie să includă măsuri generale de susținere și poate include hemodializa, dacă este necesar (vezi pct. 4.2 Tabelul 1).

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăți farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: analgezice, alte analgezice și antipiretice codul ATC: N02BF02 Substanța activă, pregabalina, este un analog al acidului gama-aminobutiric [acidul (S)-3- (aminometil)-5-metilhexanoic].

Mecanismul de acțiune

Pregabalina se leagă de o subunitate auxiliară (proteina α₂-δ) a canalelor de calciu dependente de diferența de potențial electric din sistemul nervos central.

Eficacitate și siguranță clinică

Durerea neuropată

Eficacitatea a fost demonstrată în studiile din neuropatia diabetică, nevralgia post-herpetică și leziunile măduvei spinării. Eficacitatea nu a fost studiată în alte modele de durere neuropată.

Pregabalina a fost studiată în 10 studii clinice controlate cu durată de până la 13 săptămâni cu doze administrate de două ori pe zi (BID) și până la 8 săptămâni cu doze de trei ori pe zi (TID). În general, profilurile de siguranță și eficacitate pentru schemele de tratament cu doze BID și TID au fost similare.

În studiile clinice de până la 12 săptămâni pentru durerea neuropată periferică și centrală, s-a observat o reducere a durerii în săptămâna 1, care s-a menținut pe toată perioada de tratament.

În studiile clinice controlate privind durerea neuropată periferică, 35% dintre pacienții tratați cu pregabalină și 18% dintre pacienții tratați cu placebo au avut o îmbunătățire cu 50% a scorului pentru durere. Pentru pacienții fără somnolență, o astfel de îmbunătățire a fost observată la 33% din pacienții tratați cu pregabalină și 18% din pacienții care au primit placebo. Pentru pacienții cu somnolență, ratele de răspuns au fost de 48% la pregabalină și 16% la placebo.

În studiul clinic controlat privind durerea neuropată centrală, 22% dintre pacienții tratați cu pregabalină și 7% dintre pacienții tratați cu placebo au avut o îmbunătățire cu 50% a scorului pentru durere.

Epilepsie

Tratament adjuvant

Pregabalina a fost studiată în 3 studii clinice controlate cu durata de 12 săptămâni, în administrare BID sau TID. În general, profilurile de siguranță și eficacitate pentru schemele de tratament cu doze adminsitrate BID și TID au fost similare.

O reducere a frecvenței crizelor a fost observată în săptămâna 1.

Copii și adolescenți

Eficacitatea și siguranța pentru pregabalină ca tratament asociat în epilepsie la copii cu vârsta mai mică 12 ani și adolescenți nu a fost stabilită. Evenimentele adverse observate într-un studiu de farmacocinetică și tolerabilitate care a înrolat pacienți cu vârsta de la 3 luni până la 16 ani (n=65) cu crize convulsive cu debut parțial au fost similare cu cele observate la adulți. Rezultatele unui studiu de 12 săptămâni controlat cu placebo la 295 de pacienți pediatrici cu vârsta de la 4 până la 16 ani, și cele ale unui studiu de 14 zile, controlat cu placebo, la 175 de pacienți pediatrici cu vârsta de la 1 lună până la mai puțin de 4 ani, efectuate pentru a evalua eficacitatea și siguranța pregabalinei ca terapie asociat în tratamentul crizelor convulsive cu debut parțial, și în două studii de siguranță deschise, cu durata de un an, la 54, respectiv 431 de pacienți pediatrici cu vârsta de la 3 luni până la 16 ani cu epilepsie, indică faptul că reacțiile adverse de febră și infecții ale tractului respirator superior au fost observate mai frecvent decât în studiile la pacienți adulți cu epilepsie (vezi secțiunile 4.2, 4.8 și 5.2).

Într-un studiu de 12 săptămâni controlat cu placebo, pacienții pediatrici (4 până la 16 ani) au fost repartizați să primească pregabalină 2,5 mg/kg/zi (maxim 150 mg/zi), pregabalină 10 mg/kg/zi (maxim 600 mg/zi), sau placebo. Procentul de subiecți cu cel puțin 50% reducere a crizelor cu debut parțial în comparație cu valoarea inițială a fost de 40,6% din subiecții tratați cu pregabalină 10 mg/kg/zi (p=0,0068 versus placebo), 29,1% din subiecții tratați cu pregabalină 2,5 mg/kg/zi (p=0,2600 versus placebo) și 22,6% dintre cei care au primit placebo.

Într-un studiu de 14 zile controlat cu placebo, pacienții pediatrici (1 lună până la vârstă mai mică de 4 ani) au fost repartizați să primească pregabalină 7 mg/kg/zi, pregabalină 14 mg/kg/zi, sau placebo. Frecvența mediană a crizelor per 24 de ore la momentul inițial și la ultima vizită a fost de 4,7 și 3,8 pentru pregabalină 7 mg/kg/zi, 5,4 și 1,4 pentru pregabalină 14 mg/kg/zi, și 2,9 respectiv 2,3 pentru placebo. Pregabalina 14 mg/kg/zi a redus semnificativ frecvența logaritmică a crizelor cu debut parțial în comparație cu placebo (p=0,0223); pregabalina 7 mg/kg/zi nu a demonstrat o îmbunătățire față de placebo.

Într-un studiu de 12 săptămâni controlat cu placebo la subiecți cu crize tonico-clonice generalizate primare (CTCG), 219 subiecți (cu vârsta de la 5 până la 65 de ani, dintre care 66 cu vârsta de 5 până 16 ani) au fost repartizați să primească pregabalină 5 mg/kg/zi (maxim 300 mg/zi), 10 mg/kg/zi (maxim 600 mg/zi) sau placebo ca terapie asociată. Procentul de subiecți cu o reducere de cel puțin 50% a ratei crizelor de tip CTCG a fost de 41,3%, 38,9% și 41,7% pentru pregabalină 5 mg/kg/zi, pregabalină 10 mg/kg/zi și respectiv placebo.

Monoterapie (pacienți nou diagnosticați)

Pregabalina a fost studiată într-un studiu clinic controlat de 56 de săptămâni, cu administrare BID. Pregabalina nu a atins non-inferioritatea față de lamotrigină pe baza obiectivului final liber de crize la 6 luni. Pregabalina și lamotrigina au fost similare privind siguranța și tolerabilitatea.

Tulburarea de Anxietate Generalizată (TAG)

Pregabalina a fost studiată în 6 studii clinice controlate de 4-6 săptămâni, un studiu de 8 săptămâni la vârstnici și un studiu pe termen lung de prevenire a recăderilor cu o fază de 6 luni, în dublu-orb, de prevenire a recăderilor.

Ameliorarea simptomelor de TAG, reflectată de Scala de Anxietate Hamilton (HAM-A), a fost observată în Săptămâna 1.

În studiile clinice controlate (de 4-8 săptămâni), 52% dintre pacienții tratați cu pregabalină și 38% dintre pacienții cu placebo au prezentat cel puțin o îmbunătățire cu 50% a scorului total HAM-A de la momentul inițială până la final.

În studiile controlate, un procent crescut de pacienți tratați cu pregabalină au raportat vedere încețoșată față de pacienții tratați cu placebo, remis la majoritatea cazurilor la continuarea tratamentului. Testarea oftalmologică (care include testarea acuității vizuale, testarea specializată a câmpului vizual și examenul fundului de ochi cu pupilă dilatată) a fost efectuată la peste 3600 de pacienți în studiile clinice controlate. La acești pacienți, acuitatea vizuală a fost redusă la 6,5% din pacienții tratați cu pregabalină și la 4,8% din pacienții tratați cu placebo. Modificări de câmp vizual au fost detectate la 12,4% din pacienții tratați cu pregabalină și la 11,7% dintre pacienții tratați cu placebo. Modificări de fund de ochi au fost observate la 1,7% din pacienții tratați cu pregabalină și la 2,1% din pacienții tratați cu placebo.

5.2 Proprietăți farmacocinetice

Parametrii farmacocinetici ai pregabalinei la starea de echilibru sunt similari la voluntarii sănătoși, la pacienții cu epilepsie care urmează tratament cu medicamente antiepileptice și la pacienții cu durere cronică.

Absorbție

Pregabalina este absorbită rapid atunci când este administrată pe nemâncate, concentrațiile plasmatice maxime apărând la 1 oră atât după doza unică cât și după doze repetate. Biodisponibilitatea orală a pregabalinei este estimată la ≥ 90% și este independentă de doză. După administrare repetată, starea de echilibru este atinsă în 24 până la 48 de ore. Viteza de absorbție a pregabalinei este redusă când este administrată cu alimente, rezultând o scădere a C_max cu aproximativ 25-30% și o întârziere a t_max până la aproximativ 2,5 ore. Cu toate acestea, administrarea de pregabalină cu alimente nu are efect semnificativ clinic asupra gradului de absorbție a pregabalinei.

Distribuție

În studiile preclinice, s-a demonstrat că pregabalina traversează bariera hematoencefalică la șoareci, șobolani și maimuțe. S-a demonstrat că pregabalina traversează placenta la șobolani și este prezentă în laptele la femele de șobolani în lactație. La om, volumul aparent de distribuție al pregabalinei după administrare orală este de aproximativ 0,56 l/kg. Pregabalina nu se leagă de proteinele plasmatice.

Metabolizare

Pregabalina este metabolizată nesemnificativ la om. După o doză de pregabalină marcat radioactiv, aproximativ 98% din radioactivitatea recuperată în urină a fost pregabalină nemodificată. Derivatul Nmetilat al pregabalinei, principalul metabolit al pregabalinei găsit în urină, a reprezentat 0,9% din doză. În studiile preclinice, nu a existat niciun indiciu de racemizare a enantiomerului S al pregabalinei la enantiomer R.

Eliminare

Pregabalina este eliminată din circulația sistemică în principal prin excreție renală, sub formă de medicament nemodificat. Timpul mediu de înjumătățire prin eliminare al pregabalinei este de 6,3 ore. Clearance-ul plasmatic al pregabalinei și clearance-ul renal sunt direct proporționale cu clearance-ul creatininei (vezi secțiunea 5.2 Insuficiență renală).

Este necesară ajustarea dozei la pacienții cu funcție renală redusă sau care urmează hemodializă (vezi secțiunea 4.2 Tabelul 1).

Liniaritate/non-liniaritate

Farmacocinetica pregabalinei este liniară în intervalul de doză zilnică recomandat. Variabilitatea farmacocinetică inter-subiect pentru pregabalină este scăzută (< 20%). Farmacocinetica la doze multiple este predictibilă din datele privind doza unică. Prin urmare, nu este nevoie de monitorizarea de rutină a concentrațiilor plasmatice de pregabalină.

Sexul

Studiile clinice indică faptul că sexul nu are o influență semnificativă clinic asupra concentrațiilor plasmatice de pregabalină.

Insuficiență renală

Clearance-ul pregabalinei este direct proporțional cu clearance-ul creatininei. În plus, pregabalinul este eliminat eficient din plasmă prin hemodializă (după un tratament de hemodializă de 4 ore, concentrațiile plasmatice ale pregabalinei sunt reduse cu aproximativ 50%). Deoarece eliminarea renală este principala cale de eliminare, este necesară reducerea dozei la pacienții cu insuficiență renală și suplimentarea dozei după hemodializă (vezi secțiunea 4.2 Tabelul 1).

Insuficiență hepatică

Nu au fost efectuate studii farmacocinetice specifice la pacienții cu funcție hepatică afectată. Deoarece pregabalina nu suferă un metabolism semnificativ și este excretat predominant sub formă nemodificată în urină, nu se preconizează că afectarea funcției hepatice va modifica semnificativ concentrațiile plasmatice ale pregabalinei.

Copii și adolescenți

Farmacocinetica pregabalinei a fost evaluată la pacienții pediatrici cu epilepsie (grupe de vârstă: 1 până la 23 de luni, 2 până la 6 ani, 7 până la 11 ani și 12 până la 16 ani) la niveluri de doză de 2,5mg, 5mg, 10mg și 15 mg/kg/zi, într-un studiu de farmacocinetică și tolerabilitate.

După administrarea orală a pregabalinei la pacienții pediatrici în stare de post, în general, timpul până la atingerea concentrației plasmatice maxime a fost similar în întregul grup de vârstă și a avut loc la 0,5 până la 2 ore după administrare.

Parametrii C_max și AIE (ASC) ai pregabalinei au crescut într-un mod liniar odată cu creșterea dozei în fiecare grupă de vârstă. ASC a fost mai mică cu 30% la pacienții pediatrici cu o greutate sub 30 kg, din cauza unui clearance ajustat în funcție de greutatea corporală crescut cu 43% pentru acești pacienți, în comparație cu pacienții cu greutatea ≥ 30 kg.

Timpul de înjumătățire terminal al pregabalinei a fost în medie de aproximativ 3 până la 4 ore la pacienții pediatrici cu vârsta de până la 6 ani și de 4 până la 6 ore la cei cu vârsta de 7 ani și peste.

Analiza farmacocinetică populațională a arătat că clearance-ul creatininei a fost o covariabilă semnificativă a clearance-ului oral al pregabalinei, greutatea corporală a fost o covariabilă semnificativă a volumului aparent de distribuție oral al pregabalinei, iar aceste relații au fost similare la pacienții pediatrici și la adulți.

Farmacocinetica pregabalinei la pacienții cu vârsta mai mică de 3 luni nu a fost studiată (vezi secțiunile 4.2, 4.8 și 5.1).

Vârstnici

Clearance-ul pregabalinei tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă. Această scădere a clearance-ului pregabalinei administrate oral este în concordanță cu scăderea clearance-ului creatininei asociat cu îmbătrânirea. Poate fi necesară reducerea dozei de pregabalină la pacienții care au insuficiență renală datorată vârstei (vezi secțiunea 4.2 Tabelul 1).

Mame care alăptează

Farmacocinetica pentru 150 mg pregabalină administrată la fiecare 12 ore (doză zilnică de 300 mg) a fost evaluată la 10 femei care alăptau, la cel puțin 12 săptămâni postpartum. Alăptarea a avut o influență mică sau nu a avut nicio influență asupra farmacocineticii pregabalinei. Pregabalina a fost excretată în laptele matern la concentrații medii la starea de echilibru de aproximativ 76% din cele găsite în plasma maternă. Doza estimată primită de sugar prin laptele matern (la un consum mediu de lapte apreciat la 150 ml/kg/zi) în cazul femeilor care primesc 300 mg/zi sau doza maximă de 600 mg/zi este de 0,31 sau respectiv 0,62 mg/kgcorp/zi. Aceste doze estimate reprezintă aproximativ 7% din doza zilnică totală maternă exprimată în mg/kgcorp.

5.3 Date preclinice de siguranță

În studiile convenționale de farmacologie de siguranță efectuate pe animale, pregabalina a fost bine tolerată la doze relevante clinic. În studiile de toxicitate cu doze repetate la șobolani și maimuțe, au fost observate efecte la nivelul sistemului nervos central (SNC), incluzând hipoactivitate, hiperactivitate și ataxie. Incidența crescută a atrofiei retiniene, frecventă la șobolanii albinoși îmbătrâniți, a fost observată după expunerea pe termen lung la pregabalină la expuneri ≥ 5 ori mai mari decât expunerea medie la om la doza clinică maximă recomandată.

Pregabalina nu a fost teratogenă la șoareci, șobolani sau iepuri. Toxicitatea fetală la șobolani și iepuri a apărut numai la expuneri suficient de mari care au depășit expunerea la om. În studiile de toxicitate prenatală/postnatală, pregabalina a indus toxicitate asupra dezvoltării la puii de șobolani la expuneri > 2 ori decât expunerea maximă recomandată la om.

Efectele adverse asupra fertilității la șobolani masculi și femele au fost observate numai la expuneri care au depășit suficicent de mult expunerea terapeutică. Efectele adverse asupra organelor de reproducere la masculi și asupra parametrilor spermatici au fost reversibile și au apărut numai la expuneri care au depășit suficient de mult expunerea terapeutică, sau au fost asociate cu procese degenerative spontane ale organelor de reproducere la masculi de șobolan. Prin urmare, efectele au fost considerate fără sau cu relevanță clinică mică.

Pregabalina nu este genotoxică, pe baza rezultatelor unei baterii de teste in vitro și in vivo.

Au fost efectuate studii de carcinogenitate cu pregabalină, cu durată de doi ani, la șobolani și șoareci. Nu au fost observate tumori la șobolani la expuneri de până la 24 de ori mai mari decât expunerea medie la om la doza clinică maximă recomandată de 600 mg/zi. La șoareci, nu a fost găsită incidență crescută a tumorilor la expuneri similare cu expunerea medie la om, dar a fost observată incidența crescută a hemangiosarcomului la expuneri mai mari. Mecanismul non-genotoxic al formării tumorilor induse de pregabalină la șoareci implică modificări trombocitare și proliferarea celulelor endoteliale asociate. Aceste modificări trombocitare nu au fost prezente la șobolani sau la oameni, pe baza datelor clinice pe termen scurt și a datelor clinice limitate pe termen lung. Nu există dovezi care să sugereze un risc asociat pentru oameni.

La puii de șobolan tipurile de toxicitate nu diferă calitativ de cele observate la șobolanii adulți. Cu toate acestea, puii de șobolan sunt mai sensibili. La expuneri terapeutice, au existat dovezi de semne clinice la nivelul SNC de hiperactivitate și bruxism, și unele modificări ale creșterii (suprimarea tranzitorie a sporului ponderal). Efectele asupra ciclului estral au fost observate la o expunere de 5 ori mai mare decât expunerea terapeutică la om. Un reflex scăzutde tresărire la un zgomot a fost observat la puii de șobolan la 1-2 săptămâni după o expunere mai mare de > 2 ori expunerea terapeutică la om. La nouă săptămâni după expunere, acest efect nu a mai fost observabil.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienților

Conținutul capsulei:

Manitol (E421)

Amidon de porumb

Talc

Învelișul capsulei

Pregabalină Grindeks 150 mg capsule

Oxid de fer negru (E172)

Gelatina (E441)

Pregabalină Grindeks 75 mg, 300 mg capsule

Oxid de fer negru (E172)

Oxid de fer galben (E172)

Gelatina (E441)

Cerneală de imprimare:

Shellac (E904)

Oxid negru de fer (E172)

Propilenglicol (E1520)

Hidroxid de potasiu (E525)

6.2 Incompatibilități

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

30 luni.

6.4 Precauții speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.

6.5 Natura și conținutul ambalajului

Pregabalină Grindeks capsule 75 mg

Blistere din PVC/aluminiu cu 14, 28, 56, 60, 84, 90, 98 sau 100 capsule.

Blistere cu doze unitare din PVC/aluminiu cu 100 x 1 capsule.

Flacon din PEÎD cu capac cu filet din PP cu închidere securizată pentru copii, care conține 200 de capsule.

Pregabalină Grindeks capsule 150 mg

Blistere din PVC/aluminiu cu 14, 28, 56, 60, 84, 90, 98 sau 100 capsule.

Blistere cu doze unitare din PVC/aluminiu cu 100 x 1 capsule.

Flacon din PEÎD cu capac cu filet din PP cu închidere securizată pentru copii, care conține 200 de capsule.

Pregabalină Grindeks capsule 300 mg

Blistere din PVC/aluminiu cu 14, 28, 56, 60, 100 sau 200 capsule.

Blistere cu doze unitare din PVC/aluminiu cu 100 x 1 capsule.

Flacon din PEÎD cu capac cu filet din PP cu închidere securizată pentru copii, care conține 200 de capsule.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor și alte instrucțiuni de manipulare

Fără cerințe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

AS GRINDEKS

Krustpils iela 53

Rīga

1057

Letonia

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

16772/2026/01-10

16773/2026/01-10

16774/2026/01-08

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI

Data primei autorizări - Iulie 2026

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iulie 2026.