GLUCAGEN HYPOKIT 1 mg
Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP)
- 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
- 3. FORMA FARMACEUTICĂ
-
4. DATE CLINICE
- 4.1 Indicaţii terapeutice
- 4.2 Doze şi mod de administrare
- 4.3 Contraindicaţii
- 4.4 Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare
- 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
- 4.6 Sarcina şi alăptarea
- 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
- 4.8 Reacţii adverse
- 4.9 Supradozaj
- 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
- 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
- 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI PE MOTIVE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
- 8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI PE MOTIVE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
- 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
- 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Substanţa activă: Glucagon uman, obţinut prin tehnologie ADN recombinant, în celule de Saccharomyces cerevisiae.
Un flacon conţine glucagon, sub formă de clorhidrat, 1 mg, corespunzător la glucagon, 1 mg/ml (1 UI/ml), după reconstituire.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.
Înainte de reconstituire, pulberea compactă trebuie să fie de culoare albă sau aproape albă. Solventul trebuie să fie limpede, incolor, fără particule în suspensie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Indicaţie terapeutică
GlucaGen este indicat pentru tratamentul hipoglicemiei severe care poate să apară la copii și adulți cu diabet zaharat trataţi cu insulină.
Indicaţie diagnostică
GlucaGen este indicat pentru inhibarea motilităţii tractului gastro-intestinal în timpul examinării acestuia la adulți.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
- Indicaţie terapeutică (Hipoglicemie severă)
Doza recomandată pentru adulți: 1 mg glucagon administrat prin injectare subcutanată sau intramusculară.
Grupe speciale de pacienți
Copii și adolescenți (cu vârsta <18 ani): GlucaGen poate fi utilizat în tratamentul hipoglicemiei severe la copii și adolescenți.
Doza recomandată pentru copii și adolescenți: Se administrează 0,5 mg glucagon (copii cu greutatea corporală sub 25 kg sau cu vârsta sub 6–8 ani) sau 1 mg glucagon (copii cu greutatea corporală peste 25 kg sau cu vârsta mai mare de 6–8 ani).
Vârstnici (≥ 65 ani): GlucaGen poate fi administrat la pacienții vârstnici.
Pacienți cu insuficiență renală și hepatică: GlucaGen poate fi administrat la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică.
- Indicaţie în scop diagnostic (Inhibarea motilităţii gastrointestinale)
Doza recomandată pentru adulți: Doza diagnostică pentru relaxarea stomacului, a bulbului duodenal, a duodenului şi a intestinului subţire este de 0,2-0,5 mg, administrată intravenos, sau 1 mg administrată intramuscular; doza recomandată pentru relaxarea colonului este de 0,5-0,75 mg, administrată intravenos, sau de 1-2 mg, administrată intramuscular.
Grupe speciale de pacienți
Copii și adolescenți (cu vârsta <18 ani): Siguranța și eficacitatea administrării GlucaGen în scopul inhibării motilității gastrointestinale la copii și adolescenți nu au fost încă stabilite. Nu există date disponibile.
Vârstnici (≥ 65 ani): GlucaGen poate fi administrat la pacienții vârstnici.
Pacienți cu insuficiență renală și hepatică: GlucaGen poate fi administrat la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică.
Mod de administrare
Soluţia injectabilă se reconstituie dizolvând pulberea compactă din flacon în solventul aferent, conform indicațiilor de la pct. 6.6.
Indicaţie terapeutică (Hipoglicemie severă):
Administrare prin injectare subcutanată sau intramusculară. În mod normal, răspunsul terapeutic se instalează în decurs de 10 minute. După ce pacientul a răspuns la tratament, se administrează carbohidraţi pe cale orală pentru a reface rezervele hepatice de glicogen şi a preveni reapariţia hipoglicemiei. Dacă pacientul nu răspunde în 10 minute, trebuie administrată glucoză intravenos.
Indicaţie în scop diagnostic (Inhibarea motilităţii gastrointestinale):
GlucaGen trebuie administrat de către personalul medical. În urma administrării intravenoase a 0,2-0,5 mg glucagon, efectul se instalează într-un minut, şi are durată cuprinsă între 5 şi 20 minute. Debutul acţiunii în urma administrării intramusculare a 1-2 mg glucagon are loc după 5-15 minute, iar efectul durează aproximativ 10-40 minute.
La sfârşitul intervenţiei în scop diagnostic, se pot administra carbohidraţi pe cale orală, dacă acest lucru este compatibil cu tipul procedurii diagnostice aplicate.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.
Feocromocitom.
4.4 Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare
Dată fiind instabilitatea GlucaGen în soluție, medicamentul trebuie administrat imediat după reconstituire și nu trebuie administrat prin perfuzie intravenoasă.
Indicaţie terapeutică
După ce pacientul a răspuns la tratament, se administrează carbohidraţi pe cale orală pentru a reface rezervele hepatice de glicogen şi pentru a preveni reapariţia hipoglicemiei.
Glucagonul nu va fi eficace la pacienţii cu depozite hepatice de glicogen epuizate.
De aceea, glucagonul acţionează puţin sau chiar deloc la pacienţii care nu se alimentează o perioadă îndelungată, sau la cei cu insuficienţă suprarenaliană, hipoglicemie cronică sau hipoglicemie indusă de alcoolul etilic.
Glucagonul, spre deosebire de adrenalină, nu are nici un efect asupra fosforilazei musculare şi, de aceea, nu poate mobiliza carbohidraţii din depozitele de glicogen prezente în muşchii striaţi.
Indicaţie în scop diagnostic
Persoanele cărora li s-a injectat glucagon în scop diagnostic pot prezenta o stare de disconfort, în special în cazul în care administrarea s-a efectuat în condiţii de repaus alimentar. În aceste situații, s-au raportat reacții precum greaţă, hipoglicemie şi oscilaţii ale tensiunii arteriale. Acestor pacienţi li se pot administra carbohidraţi pe cale orală la sfârşitul intervenţiei în scop diagnostic, dacă acest lucru este compatibil cu tipul procedurii diagnostice aplicate.
În cazul în care pacienţii nu trebuie să se alimenteze după efectuarea examinării sau în cazul hipoglicemiei severe, poate fi necesară injectarea de glucoză pe cale intravenoasă.
Glucagonul are efect antagonist faţă de insulină, prin urmare trebuie administrat cu precauție la pacienții cu insulinom. De asemenea, este necesară prudenţă în cazul administrării glucagonului la pacienţii cu glucagonom.
GlucaGen poate crește necesarul de oxigen miocardic, tensiunea arterială și pulsul. A se monitoriza pacienții cu boli cardiace în timpul utilizării GlucaGen în scop diagnostic și a se trata, dacă este indicat.
Glucagonul stimulează eliberarea de catecolamine. În prezența feocromocitomului, glucagonul poate determina eliberarea unor cantități mari de catecolamine din tumoră, determinând un puseu de hipertensiune arterială. Glucagonul este contraindicat la pacienții cu feocromocitom (vezi pct. 4.3).
GlucaGen poate induce hiperglicemie pe termen scurt la pacienții cu diabet zaharat atunci când este utilizat în scop diagnostic. A se monitoriza pacienții cu diabet zaharat pentru observarea modificărilor glicemiei în timpul utilizării și a se trata, dacă este indicat.
Excipienți
GlucaGen conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doza maximă (2 ml), adică practic „nu conține sodiu”.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Insulina: reacționează antagonic față de glucagon.
Indometacin: Glucagonul își poate pierde capacitatea de a crește glicemia sau, în mod paradoxal, poate determina hipoglicemie.
Warfarină: Glucagonul poate potenţa efectul anticoagulant al warfarinei.
Beta-blocante: La pacienţii trataţi cu beta-blocante se poate anticipa o creştere mai mare atât a frecvenţei cardiace, cât şi a tensiunii arteriale, dar creşterea va fi tranzitorie, datorită timpului de înjumătăţire plasmatică scurt al glucagonului. Creșterea tensiunii arteriale și a pulsului poate necesita terapie la pacienții cu boală coronariană.
Nu se cunosc interacţiuni între GlucaGen şi alte medicamente atunci cînd acesta este folosit pentru indicaţiile menţionate mai sus.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Glucagonul nu traversează bariera feto-placentară. Utilizarea glucagonului la femeile gravide cu diabet zaharat a fost raportată și nu sunt cunoscute efecte nocive pentru evoluția sarcinii și nici pentru sănătatea fătului și a nou-născutului. GlucaGen poate fi utilizat în timpul sarcinii.
Alăptarea
Glucagonul este eliminat din sânge foarte repede (în principal prin ficat), (t1/2= 3–6 min.); în consecință, cantitatea excretată în laptele matern este foarte mică, în urma tratamentului reacţiilor hipoglicemice severe. Deoarece glucagonul este degradat în tractul digestiv şi nu poate fi absorbit în formă activă, nu va exercita niciun efect metabolic asupra sugarului. GlucaGen poate fi utilizat în timpul alăptării.
Fertilitatea
Nu s-au efectuat studii cu GlucaGen privind funcția de reproducere la animale. Studiile la șobolani au demonstrat că glucagonul nu afectează fertilitatea.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
După un eveniment hipoglicemic sever, poate fi afectată capacitatea de concentrare și de reacție a pacientului. Prin urmare, pacientul nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje după un eveniment hipoglicemic sever, decât după ce acesta s-a stabilizat.
Rar, în urma intervenţiilor în scop diagnostic, au fost raportate cazuri de hipoglicemie. De aceea, conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor trebuie evitată până când pacientului i s-au administrat carbohidraţi pe cale orală.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranță
Reacțiile adverse severe sunt foarte rare, deși, ocazional, pot apărea greață, vărsături și dureri abdominale. Reacțiile de hipersensibilitate, inclusiv reacțiile anafilactice, au fost raportate ca „foarte rare” (mai puțin de 1 caz la 10.000 de pacienți). Atunci când este utilizat în indicația în scop diagnostic, au fost raportate hipoglicemie/comă hipoglicemică, în special la pacienții care erau după repaus alimentar. Evenimentele adverse cardiovasculare, cum sunt tahicardia și modificările tensiunii arteriale, au fost raportate doar atunci când GlucaGen a fost administrat ca adjuvant în cadrul examinărilor radiologice sau endoscopice.
Lista tabelară a reacțiilor adverse
Frecvenţa reacţiilor adverse considerate ca având legătură cu tratamentul cu GlucaGen, din cadrul studiilor clinice şi/sau al experienţei de punere pe piaţă, este prezentată în continuare. Reacţiile adverse care nu au fost observate în cursul studiilor clinice, dar care au fost raportate spontan, sunt clasificate ca „foarte rare”. Frecvenţa reacţiilor adverse după punerea pe piaţă a medicamentului este
foarte rară (<1/10.000). Cu toate acestea, experiența după punerea pe piață este caracterizată prin raportare insuficientă, ca atare frecvența de raportare trebuie interpretată din această perspectivă.
Indicaţie terapeutică
| Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe, | Frecvenţă | Reacţia adversă la medicament |
|---|---|---|
| Tulburări ale sistemului imunitar | Foarte rare <1/10.000 | Reacţii de hipersensibilitate, inclusiv reacţie/şoc anafilactic |
| Tulburări gastro- intestinale | Frecvente ≥1/100 și <1/10 Mai puţin frecvente ≥1/1.000 și <1/100 Rare ≥1/10.000 și <1/1.000 | Greaţă Vărsături Dureri abdominale |
| Tulburări generale și la nivelul locului de administrare | Frecvență necunoscută (nu se poate estima pe baza datelor disponibile) | Reacții adverse la nivelul locului de injectare |
Copii și adolescenți
Pe baza datelor din studiile clinice și din experiența de după punerea pe piață, frecvența, tipul și severitatea reacțiilor adverse observate la copii sunt de așteptat să fie aceleași ca și la adulți.
Alte grupe speciale de pacienți
Pe baza datelor din studiile clinice și din experiența de după punerea pe piață, frecvența, tipul și severitatea reacțiilor adverse observate la pacienții vârstnici și la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică sunt de așteptat să fie aceleași ca și în populația generală.
Indicaţie în scop diagnostic
| Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe, | Frecvenţă | Reacţia adversă la medicament |
|---|---|---|
| Tulburări ale sistemului imunitar | Foarte rare < 1/10.000 | Reacţii de hipersensibilitate, inclusiv reacţie/şoc anafilactic |
| Tulburări metabolice şi de nutriţie | Mai puţin frecvente ≥1/1.000 și <1/100 Foarte rare <1/10.000 | Hipoglicemie*1 Comă hipoglicemică |
| Tulburări cardiace | Foarte rare <1/10.000 Foarte rare <1/10.000 | Tahicardie*2 |
| Tulburări vasculare | Foarte rare <1/10.000 Foarte rare </10.000 | Hipotensiune arterială*2 Hipertensiune arterială*2 |
| Tulburări gastro- intestinale | Frecvente ≥1/100 şi <1/10 Mai puţin frecvente ≥1/1.000 şi <1/100 Rare ≥1/10.000 şi <1/1.000 | Greaţă Vărsături Dureri abdominale |
| Tulburări generale și la nivelul locului de administrare | Frecvență necunoscută (nu se poate estima pe baza datelor disponibile) | Reacții adverse la nivelul locului de injectare |
*1 Hipoglicemia poate fi chiar mai pronunţată la pacienţii supuşi unei proceduri diagnostice în condiţii de repaus alimentar (vezi pct. 4.4 ).
*2 Reacţiile adverse cardiovasculare au fost raportate doar atunci când GlucaGen a fost administrat ca adjuvant în cadrul examinărilor radiologice sau endoscopice.
Copii și adolescenți
Nu există date disponibile cu privire la utilizarea GlucaGen în scop diagnostic la copii.
Alte grupe speciale de pacienți
Pe baza datelor din studiile clinice și din experiența de după punerea pe piață, frecvența, tipul și severitatea reacțiilor adverse observate la pacienții vârstnici și la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică sunt de așteptat să fie aceleași ca și în populația generală.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, astfel cum este menționat în Anexa V.
4.9 Supradozaj
În caz de supradozaj, pacientul poate prezenta greață și vărsături. Datorită timpului scurt de înjumătățire al glucagonului, aceste simptome vor fi tranzitorii.
În cazul administrării unor doze mari (cu mult peste dozele terapeutice aprobate) poate să apară hipokaliemie care trebuie monitorizată şi corectată, dacă este semnificativă.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: hormoni pancreatici, hormoni glicogenolitici, codul ATC: H04AA01
Mecanism de acțiune
Glucagonul este un hormon hiperglicemiant care mobilizează glicogenul hepatic, acesta fiind eliberat în sânge sub formă de glucoză. Glucagonul inhibă tonusul şi motilitatea musculaturii netede de la nivelul tractului gastro-intestinal.
Efecte farmacodinamice
Atunci când este utilizat în tratamentul hipoglicemiei severe, un efect asupra glicemiei se instalează de obicei în decurs de 10 minute.
În urma administrării intravenoase, debutul efectului inhibitor asupra motilității gastrointestinal apare în decurs de 1 minut. Durata de acțiune este cuprinsă între 5 şi 20 minute, în funcție de doză. Debutul efectului în urma administrării intramuscular are loc după 5-15 minute, cu o durată de 10-40 minute.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Metabolizare
Glucagonul este metabolizat enzimatic atât la nivel plasmatic cât şi la nivelul organelor, unde este distribuit. Ficatul şi rinichii constituie principalele organe de eliminare a glucagonului, fiecare organ contribuind cu aproximativ 30 % la clearance-ul glucagonului.
Eliminare
Glucagonul prezintă un timp de înjumătăţire plasmatică scurt, de aproximativ 3 - 6 minute. Rata clearance-ului metabolic al glucagonului la om este de aproximativ 10 ml/kg şi min.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Nu sunt disponibile date preclinice relevante de care trebuie ţinut cont atunci când se prescrie acest medicament.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Acid clorhidric pentru ajustarea pH-ului
Hidroxid de sodiu pentru ajustarea pH-ului
Apă pentru preparate injectabile
După reconstituire, soluţia conţine glucagon 1 mg/ml şi lactoză monohidrat 107 mg/ml.
6.2 Incompatibilităţi
Nu există incompatibilități cunoscute cu GlucaGen.
6.3 Perioada de valabilitate
Înainte de reconstituire, perioada de valabilitate este de 36 de luni.
Soluţia reconstituită de GlucaGen trebuie utilizată imediat după preparare.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se congela.
Dacă, în cazuri rare, soluţia reconstituită conţine particule solide, filamente sau are aspect tulbure, nu trebuie folosită.
GlucaGen HypoKit trebuie păstrat la o temperatură de 2-8°C (în frigider). GlucaGen HypoKit poate fi păstrat la temperaturi sub 25ºC, o perioada de maximum 18 luni, fără a se depăşi însă termenul de valabilitate. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon din sticlă tip I, Ph. Eur., închis cu dop din cauciuc brombutilic şi cu capsă de aluminiu.
Ambalajul pentru solvent:
Flacon din sticlă tip I, Ph. Eur., închis cu un disc de bromobutil cu teflon și acoperit cu capac de aluminiu sau seringă preumplută din sticlă tip I, Ph. Eur., cu piston (din cauciuc bromobutilic) şi ac.
Flacoanele sunt prevăzute cu capace protectoare din plastic, ce trebuie îndepărtate înaintea utilizării.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj de GlucaGen să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor și alte instrucțiuni de
manipulare Reconstituire
GlucaGen HypoKit 1 mg:
Se injectează apă pentru preparate injectabile (1,1 ml) în flaconul cu glucagon pulbere compactă. Se agită flaconul uşor, până când glucagonul s-a dizolvat complet şi soluţia este limpede. Se aspiră soluţia înapoi în seringă.
De reţinut că o seringă cu un ac mai subţire şi cu gradaţie mai fină poate fi mai potrivită pentru utilizarea în timpul procedurilor în scop diagnostic.
Soluţia reconstituită are aspect limpede, este incoloră şi constituie o injecție ce conţine glucagon 1 mg/ml (1 UI/ml) și este pentru administrare subcutanată, intramusculară sau intravenoasă.
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI PE MOTIVE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
NOVO NORDISK FARMA SRL, Str. Buzești nr. 82-94, etaj 9, camerele 2-11, sector 1, RO 011017, România
8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI PE MOTIVE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
1/2022/01
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: 29 iulie 1991
Data reînnoirii autorizației: 15 octombrie 2006
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Noiembrie 2022