NEUROSSEN 300 mg
Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP)
- 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
- 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
- 3. FORMA FARMACEUTICĂ
-
4. DATE CLINICE
- 4.1 Indicaţii terapeutice
- 4.2 Doze şi mod de administrare
- 4.3 Contraindicaţii
- 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
- 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
- 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
- 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
- 4.8 Reacţii adverse
- 4.9 Supradozaj
- 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
- 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
- 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
- 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
- 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
- 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Neurossen 300 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un comprimat filmat conține 300 mg benfotiamină.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate ovale, de culoare albă, cu linie mediană pe o față, cu dimensiuni 18,5 x 6,5 mm.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul sau prevenția deficitului clinic de vitamina B1 care nu poate fi corectat prin mijloace alimentare.
Deficitul de vitamina B1 poate fi cauzat de:
- Aport suboptimal (malnutriție, nutriție parenterală pe o perioadă lungă de timp, dietă zero)
- Necesități crescute sau tulburări de absorbție (hemodializă, malabsorbție, alcoolism cronic, sarcină și alăptare, diabet zaharat).
Utilizare terapeutică
- Beriberi (formă uscată: tulburări neurologice; formă umedă: tulburări ale sistemului cardiovascular)
- Encefalopatie Wernicke (inclusiv anomalii oculomotorii, disfuncție cerebeloasă, stare mentală alterată, tulburări ușoare de memorie)
- Sindromul Korsakoff (inclusiv tulburări de memorie, apatie, confabulație)
- Cardiomiopatie alcoolică.
Tratamentul neuropatiilor și tulburărilor cardiovasculare cauzate de deficitul de vitamina B1.
4.2 Doze şi mod de administrare
Doze
Dacă nu există o altă recomandare, doza uzuală este de 1 comprimat filmat odată pe zi.
Mod de administrare
Comprimatul filmat trebuie înghiţit întreg cu puţin lichid.
Durata tratamentului
Durata administrării este determinată de răspunsul terapeutic.
În tratamentul neuropatiilor, Neurossen este administrat iniţial pe o perioadă de cel puţin 3 săptămâni. După aceea, continuarea tratamentului este determinată de răspunsul terapeutic. În cazul lipsei sau insuficienţei reacţiei terapeutice după 4 săptămâni de administrare, terapia va trebui reconsiderată.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii medicamentului enumeraţi la pct. - 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
La pacienţii cu psoriazis, utilizarea acestui medicament trebuie să fie bine justificată, deoarece benfotiamina poate agrava leziunile cutanate.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Tiamina este dezactivată de 5-fluoruracil deoarece 5-fluoruracil inhibă competitiv fosforilarea tiaminei la pirofosfat de tiamină.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
În timpul sarcinii şi alăptării doza zilnică recomandată pentru vitamina B1 este de 1,4 - 1,6 mg. În timpul sarcinii şi alăptării, această doză poate fi depăşită numai dacă pacienta a dovedit carenţă de vitamina B1, deoarece până în prezent siguranţa administrării unei doze zilnice mai mari decât cea recomandată nu a fost documentată.
Vitamina B1 se excretă în laptele matern.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Neurossen nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Foarte frecvente (≥1/10)
Frecvente (≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)
Rare (≥1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000)
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări ale sistemului imunitar:
Foarte rare: reacţii de hipersensibilitate (urticaria, exantem)
Tulburări gastrointestinale:
Foarte rare: în studiile clinice cu benfotiamină, tulburări gastrointestinale precum greaţă şi alte afecţiuni gastrointestinale au fost documentate în cazuri singulare. Totuşi, frecvenţa nu a diferit semnificativ faţă de grupurile tratate cu placebo. O relaţie cauzală cu benfotiamina nu este încă foarte clar stabilită şi ea poate fi dependentă de doză.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Cu administrarea orală actuală şi datorită domeniului terapeutic larg nu a fost raportat niciun caz de supradozaj până în prezent.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: vitamina B1 şi combinaţii cu vitamina B6 și B12, codul ATC: A11DA03.
Vitamina B1 este un ingredient activ esențial. Promedicamentul liposolubil benfotiamină este transformat în organism în pirofosfat de tiamină (TPP) biologic activ. TPP este implicat în funcții importante ale metabolismului carbohidraților. Pirofosfatul de tiamină acționează ca o coenzimă în conversia piruvatului în acetil-COA și în transketolază în ciclul pentozei fosfat. De asemenea, joacă un rol în conversia alfacetoglutaratului în succinil-COA în ciclul acidului citric. Datorită legăturilor strânse din metabolism, există interacțiuni cu celelalte vitamine din complexul B.
Cocarboxilaza este, printre altele, o coenzimă a piruvat dehidrogenazei, care joacă un rol cheie în descompunerea oxidativă a glucozei. Deoarece producția de energie în celulele nervoase are loc în principal prin descompunerea oxidativă a glucozei, un aport adecvat de tiamină este esențial pentru funcția nervoasă. Nivelurile crescute de glucoză duc la un necesar crescut de tiamină.
Lipsa unor cantități suficiente de cocarboxilază în sânge duce la acumularea de produși intermediari de degradare, cum ar fi piruvatul, lactatul și ketoglutaratul, în sânge și țesuturi, la care mușchii, miocardul și SNC sunt deosebit de sensibile. Benfotiamina inhibă acumularea acestor substanțe toxice.
Examinările post-mortem arată o prevalență ridicată a deficitului de tiamină în creierul pacienților cu Alzheimer, cu o reducere semnificativă a activității enzimatice dependente de tiamină. Activitatea redusă a enzimelor dependente de tiamină duce la afectarea metabolismului glucozei, stres oxidativ și la acumularea de produși finali de glicare avansată (AGE), care contribuie la neurodegenerare.
Pentru a determina statusul vitaminei B1, sunt adecvate măsurători ale activităților enzimatice dependente de tiamină difosfat în eritrocite, cum ar fi transketolaza (ETK) și gradul de activare a acestora (coeficientul de activare α-ETK). Concentrațiile de ETK în plasmă sunt între 2 și 4 µg/100 ml.
Un efect antinevralgic al vitaminei B1 (sau benfotiaminei) a fost demonstrat în modele animale. Tratamentul alcoolicilor a arătat o influență pozitivă asupra transketolazelor ca factori de activare.
Eficacitatea dozelor mari de vitamina B1 în tratamentul encefalopatiei Wernicke a fost dovedită și este considerată o dovadă a unui efect direct al vitaminei asupra sistemului nervos central.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Vitamina B1 este prezentă în majoritatea alimentelor în forma sa biologic activă sub formă de pirofosfat de tiamină. Pentru absorbție, reziduul de fosfat trebuie descompus la nivelul peretelui intestinal de către pirofosfatazele prezente acolo. Se presupune un mecanism dual de transport dependent de doză pentru absorbția tiaminei, și anume absorbție activă la o cantitate aplicată de până la 2 µmol și difuzie pasivă la doze mai mari.
Aproximativ 1 mg de tiamină este descompus în organism în fiecare zi. Orice exces de tiamină este excretat în urină.
Consumul de etanol reduce absorbția orală a tiaminei cu până la 70% și absorbția intravenoasă cu aproximativ 50%, nivelurile serice de tiamină la alcoolici fiind adesea cu 30-98% sub normal.
După administrarea orală de benfotiamină, în intestin are loc o defosforilare indusă de fosfataze, rezultând S – benzoiltiamina (SBT). Această substanță este liposolubilă, având permeabilitate crescută. Aceasta se resoarbe mai bine decât derivații de tiamină solubili în apă și trece din sângele circulant în interiorul celulei, unde are loc debenzoilarea enzimatică în tiamină, care este apoi transformată de tiamin kinaza în forma activă de coenzimă (cocarboxilază, sinonimă cu tiamină difosfat).
Benfotiamina atinge concentrații intracelulare semnificativ mai mari de tiamină și coenzime active decât derivații de tiamină solubili în apă administrați oral.
Absorbția benfotiaminei este proporțională cu doza, deoarece substanța nu este supusă cineticii de saturație datorită solubilității sale în grăsimi, spre deosebire de tiamină.
S-a dovedit că benfotiamina produce în organism coenzimele biologic active pirofosfat și trifosfat de tiamină. Folosind autoradiografia pe animale întregi, s-au detectat niveluri deosebit de ridicate de radioactivitate în creier, mușchiul inimii și diafragmă cu benfotiamina marcată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
a) Toxicitate acută, subcronică şi cronică:
Doze foarte ridicate de vitamina B1 produc bradicardii la modelul animal. În plus, pot să apară simptome de blocaj la nivelul ganglionilor vegetativi şi plăcilor terminale ale fibrei musculare.
În studiile efectuate pe animale privind toxicitatea cronică, nu s-au semnalat modificări organopatologice la doze de benfotiamină de 100 mg/kg.
b) Potenţial mutagen şi tumorigen
În condiţiile utilizării clinice, nu se anticipează efecte mutagene sau tumorigene ale vitaminei B1. Nu sunt disponibile studii pe termen lung efectuate pe animale privind potenţialul tumorigen al vitaminei B1.
c) Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere
Vitamina B1 este transportată activ în fetus. Concentraţiile în fetus şi în nou-născut sunt mai mari decât concentraţiile de vitamina B1 maternale.
Doze ridicate de vitamina B1 nu au fost studiate în mod suficient în experimentele animale.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Nucleu:
Celuloză microcristalină
Talc
Povidonă (K30)
Dioxid de siliciu coloidal anhidru
Croscarmeloză sodică
Grăsime solidă
Film:
Hipromeloză HPMC 2910
Dioxid de titan (E 171)
Talc
Macrogol 3350
Zaharină sodică
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
4 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un blister din PVC-PVDC/Al a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 3 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 6 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 10 comprimate filmate
Cutie cu 10 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 10 comprimate filmate
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Fără cerinţe speciale.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
AAA-Pharma GmbH
Flugfeld-Allee 24, 71034 Böblingen, Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
12208/2019/01-02-03-04
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data ultimei reînnoiri a autorizației: Iulie 2019
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2026