ZADOBRA 5 mg

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Zadobra 5 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine: zolpidem tartrat 5 mg, echivalent cu zolpidem 4.02mg.

Excipient(ţi) cu efect cunoscut: fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat 47,55 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat

Comprimat filmat rotund, biconvex de culoare roz, fără linie de divizare.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Zolpidem este indicat pentru tratamentul de scurtă durată al insomniei la adulți, în situații în care insomnia este debilitantă sau provoacă suferință severă pacientului.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Tratamentul trebuie administrat în priză unică, iar administrarea nu trebuie repetată în timpul aceleiaşi nopţi.

Doza zilnică recomandată pentru adulţi este de 10 mg, administrată imediat înainte de culcare. Trebuie utilizată doza zilnică minimă eficace de zolpidem, care nu trebuie să depăşească 10 mg.

În general, durata tratamentului variază de la câteva zile până la două săptămâni, cu un maxim de patru săptămâni, incluzând şi perioada de scădere treptată a dozelor acolo unde este cazul clinic.

Tratamentul trebuie să fie pe o perioada cât mai scurtă posibil. Nu trebuie să depășească patru săptămâni, inclusiv cu perioada de reducere a dozei. În anumite cazuri, poate fi necesară prelungirea dincolo de perioada maximă de tratament; dacă este cazul, prelungirea dincolo de perioada maximă de tratament nu ar trebui să aibă loc fără reevaluarea stării pacientului, deoarece riscul de abuz și dependență crește odată cu durata tratamentului (vezi pct. 4.4).

Grupe speciale de pacienţi

Copii şi adolescenţi

Nu se recomandă administrarea zolpidem la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din cauza lipsei dovezilor care să ateste eficacitatea la această grupă de vârstă. Datele disponibile din studiile clinice controlate prin placebo sunt descrise la pct. 5.1.

Vârstnici:

Pacienţii vârstnici sau la pacienţii cu stare generală alterată, pot fi deosebit de sensibili la efectele tartratului de zolpidem, prin urmare este recomandată o doză de 5 mg. Dozele de zolpidem nu trebuie să depășească 10 mg la această grupă de pacienți.

Insuficienţă hepatică

Insuficiență hepatică severă

Zolpidem este contraindicat la pacienții cu insuficiență hepatică severă, deoarece poate contribui la apariția encefalopatiei (vezi pct. 4.3).

Insuficiență hepatică ușoară până la moderată

Deoarece clearance-ul și metabolizarea tartratului de zolpidem sunt reduse în cazul insuficienței hepatice, doza de început trebuie să fie de 5 mg la acești pacienți, cu precauție deosebită la pacienții vârstnici. La adulți (sub 65 de ani), doza poate fi crescută la 10 mg numai în cazul în care răspunsul clinic este inadecvat și medicamentul este bine tolerat.

Mod de administrare

Administrare orală

Tartratul de zolpidem acționează rapid de aceea trebuie administrat imediat înainte de culcare sau în pat.

4.3 Contraindicaţii

Tartratul de zolpidem este contraindicat la pacienții cu:

• Hipersensibilitate la zolpidem sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 insuficiență respiratorie acută și/sau severă
• Insuficienţă hepatică severă
• La pacienți care au prezentat anterior tulburări complexe de somn după administrarea de zolpidem, vezi pct. 4.4.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Precauții:

Zolpidem trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu sindrom de apnee în somn și miastenia gravis.

• Insuficiență respiratorie

Deoarece hipnoticele sedative au capacitatea de a reduce funcția respiratorie, trebuie luate măsuri de precauție dacă zolpidemul este prescris la pacienții cu funcția respiratorie compromisă.

• Riscuri la utilizarea concomitentă cu substanțe opioide

Utilizarea concomitentă a zolpidemului și a opioidelor poate duce la sedare, deprimare respiratorie, comă și deces. Din cauza acestor riscuri, prescrierea concomitentă a medicamentelor sedative precum benzodiazepine sau medicamente înrudite, cum este zolpidem, cu opioide trebuie rezervată pentru pacienții pentru care nu sunt posibile opțiuni alternative de tratament. În cazul în care se ia decizia de a se prescrie zolpidem concomitent cu opioide, trebuie utilizată cea mai mică doză eficace, iar durata tratamentului trebuie să fie cât de scurtă posibil (vezi și recomandările generale privind dozele la pct. 4.2).

Pacienții trebuie monitorizați atent pentru depistarea semnelor și simptomelor de deprimare respiratorie și sedare. În această privință, este foarte recomandat ca pacienții să fie informați și ca persoanele din mediul lor să aibă cunoștință despre aceste simptome (vezi pct. 4.5).

• Insuficiență hepatică

Insuficienţă hepatică uşoară până la moderată – Vezi recomandările privind dozele (vezi pct. 4.2, 4.3 şi pct. 4.8).

• Dependență

Utilizarea zolpidemului poate duce la instalarea abuzului și/sau dependenţei fizice şi psihologice. Riscul de instalare a dependenţei creşte în funcţie de doză şi de durata tratamentului. Riscul de abuz și dependență este mai mare la pacienţii cu antecedente de tulburări psihice şi/sau abuz de alcool, droguri sau medicamente. Zolpidem trebuie utilizat cu precauție maximă la pacienții cu abuz sau dependență de alcool, substanțe sau droguri, actuale sau în antecedente.

Odată instalată dependenţa fizică, întreruperea bruscă a tratamentului va fi însoţită de simptome de sevraj. Acestea pot fi: cefalee şi mialgii, anxietate extremă şi tensiune, nelinişte, confuzie şi iritabilitate. În cazuri severe pot apărea următoarele simptome: alterare a perceperii realităţii, depersonalizare, hiperacuzie, senzaţie de amorţeală şi furnicături ale extremităţilor, hipersensibilitate la lumină, la zgomot şi la contactul fizic, halucinaţii, delir sau crize epileptice.

Precauții

Ori de câte ori este posibil, trebuie identificată cauza insomniei și anterior prescrierii unui hipnotic, trebuie trataţi factorii etiologici subiacenţi. Eşecul remiterii insomniei după o cură de tratament de 7 – 14 zile poate indica prezenţa unei tulburări psihice sau organice primare, iar pacientul trebuie evaluat periodic.

Grupe speciale de pacienți

• Vârstnici

Vezi doze și mod de administrare.

• Din cauza efectului miorelaxant, în special la pacienţii vârstnici, există un risc de cădere în momentul ridicării din pat în timpul nopţii.

• Utilizarea la pacienţii cu afecţiuni psihotice

Benzodiazepinele şi medicamentele de tipul benzodiazepinelor nu sunt recomandate pentru tratamentul de primă intenţie a afecțiunilor psihotice.

• Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea zolpidemului nu au fost stabilite la pacienții cu vârsta sub 18 ani. Într-un studiu de 8 săptămâni la copii și adolescenți (cu vârste cuprinse între 6-17 ani) cu insomnie asociată cu tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD), cele mai frecvente evenimente adverse apărute în urma tratamentului cu zolpidem față de placebo au fost tulburările psihice și ale sistemului nervos, și au inclus amețeli (23,5% vs 1,5%), cefalee (12,5% vs 9,2%) și halucinații (7,4% vs 0%). (Vezi pct. 4.2)

• Utilizarea la pacienţii cu antecedente de abuz de medicamente sau de alcool

Se recomandă precauţie extremă la pacienţii cu antecedente de consum abuziv de alcool sau medicamente. Aceşti pacienţi trebuie atent supravegheaţi în timpul tratamentului cu tartrat de zolpidem, sau orice alt hipnotic, deoarece, în cazul lor, există riscul dezvoltării toleranţei şi dependenţei psihologice.

• Afectare psihomotorie în ziua următoare administrării medicamentului

Ca și alte medicamente sedativ-hipnotice, zolpidemul are efecte deprimante asupra SNC. Riscul afectării psihomotorii în ziua următoare administrării medicamentului, inclusiv a capacităţii de a conduce vehicule, este crescut dacă:

• zolpidemul este administrat cu mai puţin de 8 ore înainte de efectuarea unor activităţi care necesită vigilenţă (vezi pct. 4.7);
• se administrează o doză mai mare decât cea recomandată;
• zolpidemul este administrat în asociere cu alte medicamente cu efect deprimant asupra SNC, alte medicamente care cresc concentraţia plasmatică a zolpidemului, alcool sau substanţe ilicite (vezi pct. 4.5).

Zolpidemul trebuie administrat în priză unică, imediat înainte de culcare, iar administrarea nu trebuie repetată în timpul aceleiaşi nopţi.

• Amnezie

Sedativele hipnotice cum ar fi zolpidemul, pot induce amnezie anterogradă. Aceasta intervine cel mai adesea la câteva ore după administrarea medicamentului, de aceea pentru a diminua riscul, pacienţii trebuie să se asigure că pot dormi fără întrerupere timp de 8 ore (vezi pct. 4.8).

• Depresie și suicid

Unele studii epidemiologice arată o incidență crescută a sinuciderii și a tentativelor de suicid la pacienții cu sau fără depresie, tratați cu hipnotice precum zolpidem. Nu a fost stabilită o relație de cauzalitate. Deși nu au fost demonstrate interacțiuni farmacocinetice și farmacodinamice semnificative clinic cu ISRS (vezi pct. 4.5), ca și în cazul altor medicamente sedative/hipnotice, tartratul de zolpidem trebuie administrat cu precauție la pacienții care prezintă simptome de depresie. Pot fi prezente tendințe suicidare, de aceea trebuie prescrisă cea mai mică cantitate posibilă de zolpidem acestor pacienți, pentru a evita posibilitatea supradozajului intenționat de către pacient.

Depresia preexistentă poate fi demascată în timpul utilizării zolpidemului. Deoarece insomnia poate fi un simptom al depresiei, pacientul trebuie reevaluat dacă insomnia persistă.

Informații generale

• Toleranţă

În urma utilizării repetate timp de câteva săptămâni poate apărea o anumită scădere a eficacităţii efectelor sedativelor hipnotice cum ar fi zolpidemul şi ale medicamentelor de tip benzodiazepinic.

• Insomnie de rebound

La întreruperea tratamentului cu un medicament hipnotic poate apărea un sindrom tranzitoriu, în care simptomele care au justificat instituirea tratamentului cu medicamente sedative/hipnotice revin în formă accentuată. Acesta poate fi însoţit de alte reacţii, incluzând schimbări de dispoziţie, anxietate şi nelinişte. Deoarece riscul de sevraj sau rebound s-a dovedit a fi mai mare după întreruperea bruscă a tratamentului, se recomandă ca doza să fie redusă treptat, acolo unde este clinic permis.

Este important ca pacienţii să fie conştienţi de posibilitatea apariţiei unui fenomen de rebound, prin aceasta minimizând starea de anxietate care ar putea apărea la oprirea tratamentului cu acest medicament.

În cazul medicamentelor sedative/hipnotice fenomenul de sevraj poate deveni manifest în intervalul dintre administrarea dozelor.

• Leziuni severe

Din cauza proprietăților sale farmacologice, zolpidem poate cauza somnolență și scăderea nivelului de conștiență, lucru care poate duce la căderi și, prin urmare, la leziuni severe, vezi şi pct. 4.8.

• Pacienții cu sindrom QT prelungit

Un studiu electrofiziologic cardiac in vitro a arătat că în condiții experimentale, utilizând concentrații foarte mari și celule stem pluripotente, zolpidem poate reduce curenții de potasiu legați de hERG. Consecința potențială la pacienții cu sindrom QT prelungit congenital este necunoscută. Ca măsură de precauție, raportul beneficiu/risc al tratamentului cu zolpidem la pacienții cu sindrom QT prelungit congenital cunoscut trebuie luat în considerare cu atenție.

• Alte reacţii psihice şi „paradoxale”

Alte reacţii psihice și paradoxale cum sunt nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, iluzii, furie, coşmaruri, halucinaţii, psihoze, comportament anormal, delir, accentuare a insomniei şi alte reacţii adverse comportamentale pot să apara la utilizarea sedativelor hipnotice cum ar fi zolpidem. La apariţia acestora, trebuie întreruptă administrarea medicamentului. Apariţia acestor reacţii este mai probabilă la vârstnici.

• Somnambulism și comportamente asociate

La pacienți care au utilizat zolpidem au fost raportate cazuri de comportamente complexe în somn cum ar fi mers în somn și alte comportamente asociate, cum sunt conducerea de vehicule în somn, pregătirea și consumarea alimentelor, efectuarea de convorbiri telefonice sau activitate sexuală, în timp ce aceștia nu erau pe deplin conștienți, cu amnezie asupra evenimentului. Aceste evenimente pot apărea după prima utilizare sau după orice utilizare ulterioară a zolpidemului. Întrerupeți imediat tratamentul dacă un pacient prezintă un comportament complex în somn, din cauza riscului pentru pacient și pentru alții (vezi pct. 4.3). Consumul de alcool și utilizarea altor substanțe cu efect deprimant asupra SNC concomitent cu administrarea de zolpidem pare să crească riscul apariției unor asemenea comportamente, ca și utilizarea zolpidem la doze mai mari decât doza maximă recomandată.

Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Sodiu

Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per coprimat, adică practic „nu conține sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

• Alcool

Administrarea concomitentă cu alcoolul nu este recomandată. Efectul sedativ poate fi sporit atunci când medicamentul este utilizat în combinaţie cu alcoolul. Acest lucru afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

• Medicamente cu efect deprimant asupra SNC

Creşterea efectului deprimant central poate să apară în cazul utilizării concomitente cu medicamente antipsihotice (neuroleptice), hipnotice, anxiolitice/sedative, antidepresive, analgezice opioide, antiepileptice, anestezice şi antihistaminice sedative.

Prin urmare, administrarea concomitentă a zolpidemului cu aceste medicamente poate accentua somnolenţa şi afectarea psihomotorie din ziua următoare administrării, inclusiv afectarea capacităţii de a conduce vehicule (vezi pct. 4.4 şi 4.7). La pacienţii trataţi cu zolpidem în asociere cu medicamente antidepresive, inclusiv bupropionă, dezipramină, fluoxetină, sertralină şi venlafaxină, au fost raportate, de asemenea, cazuri izolate de halucinaţii vizuale.

Administrarea în asociere cu fluvoxamină poate creşte concentraţia plasmatică a zolpidemului; nu este recomandată utilizarea concomitentă.

De asemenea, în cazul administrării concomitente cu analgezice narcotice, poate apărea accentuarea stării de euforie, ducând la o sporire a gradului de dependenţă psihologică.

• Opioide:

Utilizarea concomitentă a medicamentelor sedative cum sunt benzodiazepinele sau medicamentele înrudite, cum este zolpidem, împreună cu opioide, crește riscul de sedare, depresie respiratorie, comă și deces, din cauza efectului deprimant cumulat asupra SNC. Dozele și durata utilizării concomitente trebuie să fie limitate (vezi pct. 4.4).

• Inhibitori şi inductori ai CYP450

Compușii care inhibă anumite enzime hepatice (în special citocromul P450) pot amplifica activitatea benzodiazepinelor și medicamentelor asemănătoare benzodiazepinelor.

Zolpidemul este metabolizat prin intermediul unor enzime ale citocromului P450. Enzima principală este CYP3A4 cu contrbuția CYP1A2. Efectul farmacodinamic al zolpidemului este diminuat la administrarea concomitentă cu un inductor al CYP3A4, cum sunt rifampicina și sunătoarea. Administrarea concomitentă cu sunătoare poate diminua concentrațiile sangvine de zolpidem, nefiind recomandată utilizarea concomitentă.

Totuşi, atunci când zolpidemul este administrat concomitent cu itraconazol (un inhibitor al CYP3A4), efectele farmacocinetice şi farmacodinamice nu diferă în mod semnificativ. Semnificaţia clinică a acestor rezultate nu este cunoscută.

Administrarea concomitentă a zolpidemului cu ketoconazol (200 mg de două ori pe zi), un inhibitor potent al CYP3A4, a prelungit timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare, a crescut valoarea totală a ASC şi a scăzut clearance-ul oral aparent pentru zolpidem, comparativ cu administrarea concomitentă de zolpidem şi placebo. Valoarea totală a ASC pentru zolpidem a prezentat o creştere modestă în cazul administrării concomitente cu ketoconazolul, factorul de creştere fiind de 1,83, comparativ cu administrarea de zolpidem în monoterapie. Nu se consideră necesară ajustarea de rutină a dozei de zolpidem, dar pacienţii trebuie să fie avertizaţi asupra faptului că efectele sedative ar putea fi sporite în cazul utilizării concomitente de zolpidem cu ketoconazol.

Administrarea concomitentă de ciprofloxacină poate crește concentrațiile sanguine de zolpidem, prin urmare, utilizarea concomitentă nu este recomandată.

• Alte medicamente

În cazul administrării concomitente a tartratului de zolpidem cu warfarină, digoxină, ranitidină nu au fost observate interacţiuni farmacocinetice semnificative.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu se recomandă utilizarea de zolpidem în timpul sarcinii.

Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene sau embriotoxice.

Zolpidemul traversează placenta.

O cantitate mare de informații despre femeile gravide (mai mult de 1000 de sarcini până la termen) colectate din studiile de cohortă nu au demonstrat dovezi ale apariției malformațiilor în urma expunerii la benzodiazepine sau la substanțe asemănătoare benzodiazepinei în timpul primului trimestru de sarcină. Cu toate acestea, anumite studii caz-control au raportat o incidență crescută a despicăturii buzei și vălului palatin asociată cu utilizarea benzodiazepinelor în timpul sarcinii.

Au fost descrise cazuri de scădere a mișcării fetale și variabilitate a frecvenței cardiace fetale după administrarea de benzodiazepine sau substanțe asemănătoare benzodiazepinei în timpul celui de-al doilea și/sau al treilea trimestru de sarcină. Administrarea de zolpidem în ultima perioadă a sarcinii sau în timpul travaliului, din cauza acţiunii farmacologice a acestui medicament, a fost asociată cu efecte asupra nounăscutului cum sunt hipotermia, hipotonia, dificultăți de hrănire („sindromul sugarului floppy”) şi deprimarea respiratorie. Au fost raportate cazuri severe de deprimare respiratorie neonatală.

În plus, nou-născuţii ale căror mame au fost tratate cronic cu medicamente sedative hipnotice în ultima perioadă a sarcinii au dezvoltat simptome de dependență fizică și pot risca să dezvolte sevraj în perioada postnatală. Se recomandă monitorizarea adecvată a nou-născutului în perioada postnatală.

Dacă zolpidem este prescris unei femei aflate la vârsta fertilă, aceasta trebuie avertizată să contacteze medicul cu privire la oprirea administrării medicamentului dacă intenționează să rămână gravidă sau suspectează că este gravidă.

Alăptarea

Tartratul de zolpidem se elimină în laptele matern în cantităţi mici. De aceea, zolpidemul nu trebuie utilizat în timpul alăptării.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Zadobra are influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Persoanele care conduc vehicule sau folosesc utilaje trebuie avertizate că, similar altor medicamente hipnotice, există un risc posibil de somnolenţă, prelungire a timpului de reacţie, ameţeală, obnubilare, vedere înceţoşată/diplopie şi diminuare a stării de vigilenţă, precum şi de afectare a capacităţii de a conduce vehicule în dimineaţa următoare administrării tratamentului (vezi pct. 4.8). Pentru a reduce la minimum acest risc, se recomandă o perioadă de odihnă de cel puţin 8 ore în intervalul dintre administrarea zolpidemului şi conducerea de vehicule, folosirea de utilaje şi efectuarea de activităţi la înălţime.

La administrarea zolpidemului în monoterapie, în doze terapeutice, a fost afectată capacitatea de a conduce vehicule şi au apărut comportamente precum „şofat în timpul somnului”.

În plus, administrarea zolpidemului în asociere cu alcool sau cu alte medicamente cu efect deprimant asupra SNC creşte riscul de apariţie a unor astfel de comportamente (vezi pct. 4.4 şi 4.5). Pacienţii trebuie avertizaţi să nu utilizeze alcool sau alte substanţe psihoactive atunci când iau zolpidem.

4.8 Reacţii adverse

Următoarea convenție de frecvență CIOMS este utilizată, atunci când este cazul:

Foarte frecvente (≥ 10%)

Frecvente (≥ 1şi < 10%)

Mai puţin frecvente (≥ 0,1 şi < 1%)

Rare (≥ 0,01 şi < 0,1%)

Foarte rare (< 0,001%)

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Există dovezi în sprijinul faptului că există o incidenţă dependentă de doză a reacţiilor adverse asociate cu utilizarea de zolpidem, în special în cazul anumitor reacţii la nivelul SNC.

După cum se recomandă la pct. 4.2, acestea ar trebui, teoretic, să fie mai mici dacă zolpidem este luat imediat înainte de culcare sau în pat. Acestea apar mai frecvent la pacienții vârstnici.

Tulburări ale sistemului nervos:

Frecvente: somnolenţă, cefalee, ameţeli, insomnie exacerbată, tulburări cognitive cum sunt tulburări de memorie (tulburări de memorie, amnezie, amnezie anterogradă).

Mai puțin frecvente: parestezii, tremor, tulburări de atenție, tulburări de vorbire;

Rare: reducere a nivelului de conştienţă.

Tulburări psihice

Frecvente: halucinaţii, agitaţie, coşmaruri, depresie (vezi pct. 4.4);

Mai puţin frecvente: stare de confuzie, iritabilitate, neliniște, agresivitate, somnambulism (vezi pct. 4.4), stare de euforie, comportamente complexe în somn (vezi pct. 4.4);;

Rare: tulburări ale libidoului.

Foarte rare: idei delirante, dependență (simptomele de sevraj sau efectele de rebound pot să apară după încetarea tratamentului);

Cu frecvenţă necunoscută: furie, psihoză, comportament anormal, comportamente complexe în somn, delir (vezi pct. 4.4);

Majoritatea acestor reacţii adverse de natură psihică sunt legate de reacţiile paradoxale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: fatigabilitate;

Rare: tulburări ale mersului, cădere (în special la pacienţii vârstnici şi în cazurile în care zolpidemul nu a fost administrat conform prescripţiei) (vezi pct. 4.4);

Cu frecvență necunoscută: toleranță la medicament.

Tulburări oculare

Mai puţin frecvente: diplopie, vedere încețoșată;

Rare: tulburări vizuale.

Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale

Foarte rare: depresie respiratorie (vezi pct. 4.4).

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente: diaree, greață, vărsături, durere abdominală.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Frecvente: dorsalgie;

Mai puțin frecvente: mialgie, artralgie, spasme musculare, durere a mușchilor la nivelul gâtului, slăbiciune musculară.

Infecții și infestări:

Frecvente: infecție de tract respirator superior, infecție de tract respirator inferior.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Mai puțin frecvente: erupţii cutanate tranzitorii, prurit, hiperhidroză;

Rare: urticarie.

Tulburări hepatobiliare

Mai puțin frecvente: valori serice crescute ale enzimelor hepatice;

Rare: leziuni hepatocelulare, colestatice sau hepatice mixte (vezi pct. 4.2, 4.3 și 4.4).

Tulburări ale sistemului imunitar

Cu frecvență necunoscută: angioedem

Tulburări metabolice și de nutriție

Mai puțin frecvente: tulburări ale apetitului.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

Semne și simptome

În cazuri de supradozaj cu zolpidem utilizat în monoterapie sau împreună cu alți agenți deprimanți ai SNC (inclusiv alcool), afectarea stării de conştienţă până la comă și simptomatologie mai severă, fiind raportate inclusiv rezultate letale

Tratament

Trebuie utilizate măsuri generale simptomatice şi de susţinere a funcţiilor vitale. Dacă golirea stomacului nu prezintă niciun beneficiu, trebuie administrat cărbune activat pentru a reduce absorbţia. Trebuie acordată o atenție deosebită monitorizării funcţiilor respiratorii şi cardiovasculare la terapie intensivă. Administrarea medicamentelor sedative trebuie evitată, chiar şi în cazul apariţiei excitaţiei.

Atunci când sunt observate simptome grave, poate fi luată în considerare administrarea de flumazenil. Cu toate acestea, administrarea de flumazenil poate contribui la apariția simptomelor neurologice (convulsii).

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: hipnotice şi sedative, medicamente înrudite cu benzodiazepinele, codul ATC: N05CF02

Tartratul de zolpidem este o imidazopirinidă care leagă selectiv subtipul receptorului omega-1 (cunoscut și sub numele de subtipul benzodiazepină-1), care corespunde unității alfa din complexul receptorilor GABA-A , în timp ce benzotiazepinele leagă neselectiv toți cei trei receptori ai subtipurilor omega, zolpidemul leagă preferenţial subtipul omega-1. Relevanța clinică nu este cunoscută Modularea canalului anionic al clorului prin intermediul acestui receptor duce la efecte sedative specifice, demonstrate de tartratul de zolpidem. Aceste efecte sunt inversate de antagonistul benzodiazepinei, flumazenil.

La animale: Legarea selectivă a tartratului de zolpidem la receptorii omega-1 poate explica absența implicită a efectelor miorelaxante și anticonvulsivante la doze hipnotice la animale, care în mod normal sunt manifestate de benzodiazepine, care nu sunt selective pentru situsurile omega-1.

La om: Conservarea somnului adânc (stadiile 3 și 4 – somn cu unde lente) poate fi explicată prin legarea receptorilor omega-1 selectivi de către tartratul de zolpidem. Toate efectele identificate ale tartratului de zolpidem sunt contracarate de antagonistul de benzodiazepină flumazenil.

Studiile preliminare cu doză unică nu au evidențiat efecte deprimante respiratorii la subiecții normali sau la BPOC ușoară sau moderată.

Studiile randomizate au arătat numai dovezi convingătoare ale eficacităţii zolpidemului în doză de 10 mg. În cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, care nu a inclus vârstnici, efectuat la 462 de voluntari sănătoşi, cu insomnie tranzitorie, administrarea de zolpidem în doză de 10 mg a scăzut timpul mediu de adormire cu 10 minute, comparativ cu placebo, în timp ce în cazul administrării de zolpidem în doză de 5 mg, această scădere a fost de 3 minute.

În cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, care nu a inclus vârstnici, efectuat la 114 pacienţi cu insomnie cronică, administrarea de zolpidem în doză de 10 mg a scăzut timpul mediu de adormire cu 30 de minute, comparativ cu placebo, în timp ce în cazul administrării de zolpidem în doză de 5 mg, această scădere a fost de 15 minute. La anumiţi pacienţi, poate fi eficace doza mai mică, de 5 mg.

Copii și adolescenți

Siguranţa şi eficacitatea zolpidem nu au fost stabilite la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani. Un studiu clinic randomizat controlat prin placebo efectuat la 201 copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani afectați de insomnie asociată cu tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție (THDA) nu a demonstrat eficacitatea zolpidem de 0,25 mg/kg/zi (cu un maxim de 10 mg/zi) comparativ cu placebo. Tulburările psihice și ale sistemului nervos au reprezentat cele mai frecvente reacții adverse asociate cu tratamentul cu zolpidem în comparație cu placebo și au inclus amețeli (23,5% comparativ cu 1,5%), cefalee (12,5% comparativ cu 9,2%) și halucinații (7,4% comparativ cu 0%) (vezi pct. 4.2 şi 4.3).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Tartratul de zolpidem are atât o absorbţie rapidă cât şi o instalare rapidă a efectului hipnotic. Biodisponibilitatea după administrarea orală este de 70%,și în intervalul dozelor terapeutice, zolpidemul prezintă o cinetică liniară. Concentraţia plasmatică maximă este atinsă între 0,5 şi 3 ore.

Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este redus, cu o medie de 2,4 ore (0,7-3,5), iar durata de acțiune este de până la 6 ore.

Legarea de proteinele plasmatice se face în proporţie de 92,5% ± 0,1%. La nivelul primului pasaj hepatic se metabolizează în proporţie de aproximativ 35%. S-a demonstrat că administrarea de doze repetate nu modifică legarea de proteine, ceea ce indică lipsa competiţiei pentru situsurile de legare dintre tartratul de zolpidem şi metaboliţii săi.

La adulţi, volumul de distribuţie este de 0,54 ± 0,02 l/kg, iar la persoanele foarte vârstnice scade la 0,34 ± 0,05 l/kg.

Eliminare

Toţi metaboliţii sunt inactivi din punct de vedere farmacologic şi sunt eliminaţi în urină (56%) şi în materiile fecale (37%).

Studiile clinice au demonstrat faptul că tartratul de zolpidem nu este dializabil.

Concentrațiile plasmatice la pacienții vârstnici și la cei cu insuficiență hepatică sunt crescute. La pacienţii cu insuficienţă renală, indiferent dacă sunt dializaţi sau nu, există o reducere moderată a clearance-ului. La pacienţii vârstnici a fost observată o scădere a clearance-ului. Ceilalţi parametrii farmacocinetici rămân nemodificaţi.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi dezvoltării.

Au fost observate retardul dezvoltării fetuşilor şi efecte fetotoxice la şobolani şi iepuri, numai în cazul administrării de doze care depăşesc cu mult doza maximă la om. Nu a existat niciun indiciu privind potenţialul teratogen.

Fertilitate:

În studii privind funcția de reproducere efectuate la șobolani, nu a existat un efect asupra fertilității masculilor sau femelelor în urma unei doze orale zilnice de 4 până la 100 mg/kg sau de peste 5 până la de 130 ori doza recomandată la om în mg/m².

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Lactoză monohidrat

Celuloză microcristalină

Amidonglicolat de sodiu tip A

Hipromeloză

Stearat de magneziu

Sepisperse uscat 5212 trandafiriu, conţinând:

Hipromeloză, Celuloză microcristalină

Dioxid de titan (E 171).

Oxid roşu de fer E 172

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

5 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Comprimatele filmate sunt ambalate în blistere din PVC transparent/Al perforabil.

Mărimi de ambalaj – cutii cu 10 şi 20 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Fără cerinţe speciale.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

ALKALOID-INT d.o.o.

Šlandrova ulica 4

1231 Ljubljana-Črnuče

Slovenia

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

10981/2018/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: Aprilie 2012

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Septembrie 2018

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iunie 2026