AICYBET 10 mg/ml+5 mg/ml
Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP)
- 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
- 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
- 3. FORMA FARMACEUTICĂ
-
4. DATE CLINICE
- 4.1 Indicații terapeutice
- 4.2 Doze și mod de administrare
- 4.3 Contraindicații
- 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
- 4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
- 4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
- 4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
- 4.8 Reacții adverse
- 4.9 Supradozaj
- 5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
- 6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
- 7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
- 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
- 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
- 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Aicybet 10 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, suspensie
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un ml suspensie conține brinzolamidă 10 mg și timolol (sub formă de maleat de timolol) 5 mg. O picătură de aproximativ 0,03 ml conține brinzolamidă 0,3 mg și timolol 0,15 mg (sub formă de maleat de timolol).
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, suspensie.
Suspensie de culoare albă sau aproape albă cu pH de aproximativ 7,2.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Scăderea presiunii intraoculare (PIO) la pacienții adulți cu glaucom cu unghi deschis sau hipertensiune intraoculară la care monoterapia determină reducerea insuficientă a PIO (vezi pct. 5.1).
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Utilizarea la adulți, inclusiv la vârstnici
Doza este de o picătură de Aicybet în sacul conjunctival al ochiului(ochilor) afectat(afectați), de două ori pe zi.
Când este utilizată ocluzia nazolacrimală sau închiderea pleoapelor, absorbția sistemică este redusă. Aceasta poate scădea reacțiile adverse sistemice și o creștere a activității locale (vezi pct. 4.4).
Dacă este omisă o doză, tratamentul trebuie continuat cu doza următoare, așa cum este planificat. Doza nu trebuie să depășească o picătură în ochiul (ochii) afectat (afectați), de două ori pe zi.
La înlocuirea altui medicament oftalmic antiglaucomatos cu Aicybet, administrarea celuilalt medicament trebuie oprită, iar tratamentul cu Aicybet trebuie început din ziua următoare.
Grupe speciale de pacienți
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea Aicybet la copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date.
Insuficiență hepatică și renală
Nu au fost efectuate studii cu Aicybet sau timolol 5 mg/ml picături oftalmice la pacienți cu insuficiență hepatică sau renală. Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență hepatică sau la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată.
Aicybet nu a fost studiat la pacienții cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min) sau la pacienți cu acidoză hipercloremică (vezi pct. 4.3). Deoarece brinzolamida și metabolitul său principal sunt excretate predominant prin rinichi, Aicybet este prin urmare contraindicat la pacienții cu insuficiență renală severă (vezi pct. 4.3).
Aicybet trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 4.4).
Mod de administrare
Pentru administrare oftalmică.
Pacienții trebuie instruiți să agite bine flaconul înainte de utilizare.
Pentru a preveni contaminarea vârfului picurătorului și a suspensiei, este necesară atenție pentru a evita atingerea vârfului picurător al flaconului de pleoape, zonele învecinate sau alte suprafețe. Pacienții vor fi instruiți să păstreze flaconul bine închis atunci când nu îl utilizează.
Dacă se utilizează mai mult de un medicament oftalmic topic, medicamentele trebuie administrate la interval de cel puțin 5 minute unul de altul. Unguentele oftalmice trebuie administrate ultimele.
4.3 Contraindicații
- Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1
- Hipersensibilitate la alte beta-blocante
- Hipersensibilitate la sulfonamide (vezi pct. 4.4)
- Hiperreactivitate a căilor respiratorii, incluzând astm bronșic sau un istoric de astm bronșic, sau boală pulmonară obstructivă cronică severă
- Bradicardie sinusală, sindrom de sinus bolnav, bloc sinoatrial, bloc atrioventricular de gradul II sau III fără control terapeutic adecvat prin stimulator cardiac. Insuficiență cardiacă manifestă, șoc cardiogenic
- Rinită alergică severă
- Acidoză hipercloremică (vezi pct. 4.2)
- Insuficiență renală severă
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Efecte sistemice
- Brinzolamida şi timololul sunt absorbite sistemic. Din cauza componentei blocante betaadrenergice, timolol, pot apărea aceleași tipuri de reacții adverse cardiovasculare, pulmonare și alte reacții adverse care se observă și la administrarea sistemică a blocantelor beta-adrenergice. Incidența reacțiilor adverse sistemice după administrarea oftalmică topică este mai scăzută decât în cazul administrării sistemice. Pentru a reduce absorbția sistemică, vezi pct. 4.2.
- La pacienții care utilizează Aicybet pot apărea reacții de hipersensibilitate, care includ sindromul Stevens-Johnson (SSJ) și necroliză epidermică toxică (NET), raportate în cazul derivatelor de sulfonamidă, deoarece acesta se absoarbe sistemic.
- Aicybet, deoarece se absoarbe pe cale sistemică. La momentul prescrierii, pacienții trebuie informați cu privire la semne și simptome, și monitorizați atent pentru reacții cutanate. Dacă apar semne de reacții grave sau hipersensibilitate, Aicybet trebuie oprit imediat.
Tulburări cardiace
În cazul pacienților cu boli cardiovasculare (de exemplu boală coronariană, angină Prinzmetal și insuficiență cardiacă) și hipotensiune arterială, tratamentul cu beta-blocante trebuie evaluat în mod critic și trebuie luată în considerare terapia cu alte substanțe active. Pacienții cu boli cardiovasculare trebuie monitorizați pentru semne de agravare a acestor boli și reacții adverse.
Din cauza efectului cronotrop negativ beta-blocantele trebuie administrate numai cu prudență la pacienți cu bloc de gradul I.
Tulburări vasculare
Pacienții cu afecțiuni/tulburări circulatorii periferice severe (forme severe de boală Raynaud sau sindrom Raynaud) trebuie tratați cu prudență.
Hipertiroidism
Beta-blocantele pot de asemenea masca semnele de hipertiroidism.
Slăbiciune musculară
S-a raportat că medicamentele blocante beta-adrenergice accentuează slăbiciunea musculară care apare în cazul anumitor simptome din miastenie (de exemplu diplopie, ptoză și slăbiciune generalizată).
Tulburări respiratorii
În urma administrării unor beta-blocante oftalmice la pacienți cu astm bronșic, au fost raportate reacții respiratorii, inclusiv deces din cauza bronhospasmului. Aicybet trebuie utilizat cu prudență la pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) ușoară/moderată și numai dacă beneficiul potențial depășește riscul potențial.
Hipoglicemie/diabet zaharat
Beta-blocantele trebuie administrate cu prudență la pacienții cu hipoglicemie spontană sau la pacienții cu diabet zaharat labil, deoarece beta-blocantele pot masca semnele și simptomele hipoglicemiei acute.
Tulburări ale echilibrului acido-bazic
Aicybet conține brinzolamidă, o sulfonamidă. La administrarea topică pot apărea aceleași tipuri de reacții adverse care sunt atribuite sulfonamidelor. În cazul administrării orale a inhibitorilor anhidrazei carbonice au fost raportate tulburări ale echilibrului acido-bazic. Acest medicament trebuie utilizat cu precauție la pacienți cu risc de insuficiență renală din cauza unui posibil risc de acidoză metabolică. Dacă apar semne de reacții grave sau hipersensibilitate întrerupeți administrarea acestui medicament.
Vigilență mintală
Inhibitorii de anhidrază carbonică cu administrare orală pot afecta capacitatea de a efectua sarcini care necesită vigilență mintală și/sau coordonare fizică. Aicybet este absorbit sistemic și prin urmare aceste efecte se pot apărea în administrare topică.
Reacții anafilactice
În timpul administrării de beta-blocante, pacienții care prezintă istoric de teren atopic sau reacţie anafilactică severă la o varietate de alergeni pot să fie mai reactivi la contactul repetat cu acești alergeni sau să nu prezinte răspuns la dozele uzuale de adrenalină utilizate pentru tratarea reacțiilor anafilactice.
Detașarea coroidiană
Detașarea coroidiană a fost raportată la administrarea de tratament supresiv apos (de exemplu timolol, acetazolamidă) după proceduri de filtrare.
Anestezie chirurgicală
Medicamentele oftalmologice beta-blocante pot bloca efectele sistemice ale beta-agoniștilor, de exemplu adrenalină. Medicul anestezist trebuie informat că pacientul utilizează timolol.
Tratament concomitent
Efectul asupra presiunii intraoculare sau efectele cunoscute ale beta-blocantelor sistemice pot fi potențate atunci când timololul este administrat pacienților cărora li se administrează deja un beta-blocant sistemic. Răspunsul acestor pacienți trebuie monitorizat atent. Nu este recomandată utilizarea a două blocante betaadrenergice sau a doi inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare topică (vezi pct. 4.5).
Este posibil să apară unui efect aditiv al efectelor sistemice cunoscute de inhibare a anhidrazei carbonice la pacienții care iau un inhibitor de anhidrază carbonică pe cale orală și Aicybet. Administrarea concomitentă de Aicybet și inhibitori de anhidrază carbonică nu a fost studiată și nu este recomandată (vezi pct. 4.5).
Efecte oculare
Există eperiență limitată cu Aicybet în tratamentul pacienților cu glaucom pseudoexfoliativ sau glaucom pigmentar. Trebuie utilizat cu precauție în tratamentul acestor pacienți, și se recomandă monitorizarea atentă a PIO.
Aicybet nu a fost studiat la pacienții cu glaucom cu unghi îngust și utilizarea sa nu este recomandată la acești pacienți.
Beta-blocantele oftalmice pot induce xeroftalmie. La pacienții cu boli corneene trebuie utilizate cu precauție.
Rolul posibil al brinzolamidei asupra funcției endoteliului cornean nu a fost investigat la pacienți cu afectare de cornee (în special la pacienții cu număr scăzut de celule endoteliale). În mod specific, nu s-au efectuat studii la pacienții care poartă lentile de contact și se recomandă monitorizarea atentă a acestor pacienți atunci când se utilizează brinzolamidă, deoarece inhibitorii anhidrazei carbonice pot afecta hidratarea corneană. Aceasta poate duce la decompensare corneană și edem, iar purtarea lentilelor de contact ar putea crește riscul pentru cornee. Se recomandă monitorizarea atentă a pacienților cu afectare a corneei, precum pacienți cu diabet zaharat sau distrofii corneene.
Insuficiență hepatică
Aicybet trebuie utilizat cu precauție la pacienți cu insuficiență hepatică severă.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Nu s-au efectuat studii specifice privind interacțiunile cu medicamente ale Aicybet.
Aicybet conține brinzolamidă, un inhibitor al anhidrazei carbonice și, deși se administrează topic, este absorbit la nivel sistemic. În cazul inhibitorilor anhidrazei carbonice cu administrare orală au fost raportate tulburări ale echilibrului acido-bazic. Trebuie luat în considerare potențialul unor interacțiuni la pacienții tratați cu Aicybet.
Există posibilitatea cumulării la efectele sistemice cunoscute de inhibare a anhidrazei carbonice la pacienții cărora li se administrează un inhibitor al anhidrazei carbonice cu administrare orală și picături oftalmice cu brinzolamidă. Administrarea concomitentă a picăturilor oftalmice care conțin brinzolamidă și a inhibitorilor anhidrazei carbonice cu administrare orală nu este recomandată.
Izoenzimele citocromului P-450 responsabile pentru metabolizarea brinzolamidei includ CYP3A4 (în principal), CYP2A6, CYP2B6, CYP2C8 și CYP2C9. Este de așteptat ca inhibitorii CYP3A4 precum ketoconazol, itraconazol, clotrimazol, ritonavir și troleandomicină să inhibe metabolizarea brinzolamidei de către CYP3A4. Se recomandă prudență în cazul în care inhibitorii CYP3A4 sunt administrați concomitent. Cu toate acestea, acumularea brinzolamidei este puțin probabilă, dat fiind faptul că eliminarea se realizează în principal pe cale renală. Brinzolamida nu este un inhibitor al izoenzimelor citocromului P-450.
Există posibilitatea efectelor cumulative care duc la hipotensiune arterială și/sau bradicardie marcată la administrarea concomitentă a unei soluții oftalmice care conține beta-blocant și a blocantelor canalelor de calciu, blocantelor beta-adrenergice, antiaritmicelor (inclusiv amiodaronă), glicozidelor digitalice, parasimpaticomimeticelor, guanetidinei.
Beta-blocantele pot diminua răspunsul la adrenalina utilizată în tratarea reacțiilor anafilactice. Trebuie acordată atenție deosebită pacienților cu istoric de atopie sau anafilaxie (vezi pct. 4.4).
Reacția hipertensivă la întreruperea bruscă a administrării de clonidină poate fi potențată la administrarea de beta-blocante. Se recomandă prudență la utilizarea concomitentă a acestui medicament și a clonidinei.
Potențarea activității beta-blocante sistemice (de exemplu scăderea frecvenţei cardiace, depresie) a fost raportată în cursul tratamentului asociat cu inhibitori ai CYP2D6 (de exemplu chinidină, fluoxetină, paroxetină) și timolol. Se recomandă precauție.
Beta-blocantele pot mări efectul hipoglicemiant al medicamentelor antidiabetice. Beta-blocantele pot masca semnele și simptomele hipoglicemiei (vezi pct. 4.4).
A fost raportată ocazional midriaza ca rezultat al utilizării concomitente a beta-blocantelor oftalmice și a adrenalinei (epinefrină).
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Sarcina
Datele adecvate provenite din utilizarea brinzolamidei și timololului pe cale oftalmică la femeile gravide sunt inexistente. Studiile la animale cu brinzolamidă au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere ca urmare a administrării sistemice, vezi pct. 5.3. Aicybet nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar. Pentru reducerea absorbției sistemice, vezi pct. 4.2.
Studiile epidemiologice nu au evidențiat apariția unor malformații, dar au indicat un risc de încetinire a creșterii intrauterine în cazul administrării de beta-blocante pe cale orală. În plus, au fost observate la nou-născuți semne și simptome de beta-blocadă (de exemplu bradicardie, hipotensiune arterială, detresă respiratorie și hipoglicemie), atunci când au fost administrate beta-blocante până la momentul nașterii. Dacă Aicybet se administrează până la naștere, nou-născutul trebuie atent monitorizat în primele zile de viață.
Alăptarea
Nu se cunoaște dacă brinzolamida administrată oftalmic se excretă în laptele matern uman. Studiile la animale au evidențiat că, după administrarea orală, brinzolamida se excretă în laptele matern, vezi pct. 5.3.
Beta-blocantele se excretă în laptele matern. Cu toate acestea, la dozele terapeutice de timolol prezente în picăturile oftalmice, este puțin probabil ca în laptele matern să fie prezentă o cantitate suficientă pentru a produce simptome de beta-blocadă la sugar. Pentru a reduce absorbția sistemică, vezi pct. 4.2.
Cu toate acestea, nu se poate exclude un risc pentru sugari. Trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea, fie de a întrerupe/de a se abține de la tratamentul cu Aicybet, având în vedere beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul tratamentului pentru femeie.
Fertilitatea
Nu au fost efectuate studii pentru a evaluarea efectului administrării oculare topice a Aicybet asupra fertilității la om.
Datele non-clinice nu evidențiază efecte ale brinzolamidei sau ale timololului asupra fertilității masculine sau feminine după administrarea orală. Nu se anticipează efecte asupra fertilității masculine sau feminine la utilizarea Aicybet.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Aicybet are influență mică asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Vederea încețoșată temporară sau alte tulburări de vedere pot afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă la instilare survine vederea încețoșată, pacientul trebuie să aștepte până când vederea redevine clară înainte de a conduce un vehicul sau de a folosi utilaje.
Inhibitorii anhidrazei carbonice pot afecta capacitatea de a îndeplini sarcini care necesită vigilență și/sau coordonare fizică (vezi pct. 4.4).
4.8 Reacții adverse
Rezumatul profilului de siguranță
În studiile clinice, cele mai frecvente reacții adverse au fost vedere încețoșată, iritație oculară și durere oculară, care s-au manifestat la aproximativ 2% până la 7% dintre pacienți.
Rezumatul reacțiilor adverse, prezentate sub formă de tabel
Următoarele reacții adverse au fost raportate cu brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml și componentele individuale, brinzolamidă și timolol, în timpul studiilor clinice și al monitorizării ulterioare punerii pe piață. Acestea sunt clasificate conform următoarei convenții: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 și < 1/10), mai puțin frecvente (≥ 1/1 000 și < 1/100), rare (≥ 1/10 000 și < 1/1 000), foarte rare (< 1/10 000) sau cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.
| Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe | Termenul preferat MedDRA |
|---|---|
| Infecții și infestări | Cu frecvență necunoscută: rinofaringită3, faringită3, sinuzită3, rinită3 |
| Tulburări hematologice și limfatice | Mai puțin frecvente: reducere a numărului de leucocite1 Cu frecvență necunoscută: reducere a numărului de hematii3, creștere a concentrației de clor în sânge3 |
| Tulburări ale sistemului imunitar | Cu frecvență necunoscută: anafilaxie2, șoc anafilactic1, reacții alergice sistemice, incluzând angioedem2, erupție cutanată tranzitorie localizată și generalizată2, hipersensibilitate1, urticarie2, prurit2 |
| Tulburări metabolice și de nutriție | Cu frecvență necunoscută: hipoglicemie2 |
| Tulburări psihice | Rare: insomnie1 Cu frecvență necunoscută: halucinații2, depresie1, pierderi de memorie2, apatie3, stare depresivă3, scădere a libidoului3, coșmaruri2,3, nervozitate3 |
| Tulburări ale sistemului nervos | Frecvente: disgeuzie1 Cu frecvență necunoscută: ischemie cerebrală2, accident vascular cerebral2, sincopă2, intensificare a semnelor și simptomelor de miastenia gravis2, somnolență3, disfuncție |
| motorie3, amnezie3, afectare a memoriei3, parestezie2,3, tremor3, hipoestezie3, ageuzie3, amețeală1, cefalee1 | |
| Tulburări oculare | Frecvente: keratită punctiformă1, vedere încețoșată1, durere oculară1, iritație oculară1 Mai puțin frecvente: keratită1,2,3, xeroftalmie1, prezența colorației corneene la coloranți vitali1, secreție oculară1, prurit ocular1, senzație de corp străin în ochi1, hiperemie oculară1, hiperemie conjunctivală1 Rare: eroziune corneană1, infiltrat inflamator la nivelul camerei anterioare1, fotofobie1, lacrimație excesivă1, hiperemie sclerală1, eritem palpebral1, formarea de cruste la nivelul marginii pleoapelor1 Cu frecvență necunoscută: creștere a raportului cupă/disc la nivelul nervului optic3, decolare coroidiană în urma unei intervenții chirurgicale filtrante2 (vezi pct. 4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare), keratopatie3, defect epitelial cornean3, tulburare epitelială corneană3, presiune intraoculară crescută3, depozit ocular3, pătare corneană3, edem cornean3, scădere a sensibilității corneene2, conjunctivită3, meibomianită3, diplopie2,3, senzație de strălucire3, fotopsie3, reducere a acuității vizuale3, deficiență de vedere1, pterigion3, disconfort ocular3, keratoconjunctivită sicca3, hipoestezie oculară3, pigmentare a sclerei3, chist subconjunctival3, tulburări de vedere3, edem ocular3, alergie oculară3, madaroză3, afecțiuni ale pleoapei3, edem palpebral1, ptoză2 |
| Tulburări acustice și vestibulare | Cu frecvență necunoscută: vertij3, tinitus3 |
| Tulburări cardiace | Frecvente: ritm cardiac scăzut1 Cu frecvență necunoscută: stop cardiac2, insuficiență cardiacă2, insuficiență cardiacă congestivă2, bloc atrioventricular2, detresă cardio-respiratorie3, angină pectorală3, bradicardie2,3, frecvență cardiacă neregulată3, aritmie2,3, palpitații2,3, tahicardie3, creștere a frecvenței cardiace3, durere toracică2, edem2 |
| Tulburări vasculare | Mai puțin frecvente: scădere a tensiunii arteriale1 Cu frecvență necunoscută: hipotensiune arterială2, hipertensiune arterială3, creștere a tensiunii arteriale1, sindrom Raynaud2, mâini și picioare reci2 |
| Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale | Mai puțin frecvente: tuse1 Rare: durere orofaringiană1, rinoree1 Cu frecvență necunoscută: bronhospasm2 (predominant la pacienți cu boli bronhospastice preexistente), dispnee1, astm bronșic3, epistaxis1, hiperactivitate bronșică3, iritație faringiană3, congestie nazală3, congestie a căilor respiratorii superioare3, secreții retronazale3, strănut3, uscăciune nazală3 |
| Tulburări gastro-intestinale | Cu frecvență necunoscută: vărsături2,3, durere în etajul abdominal superior1, durere abdominală2, diaree1, xerostomie1, greață1, esofagită3, dispepsie2,3, disconfort abdominal3, disconfort gastric3, hipermotilitate intestinală3, tulburare gastro-intestinală3, hipoestezie orală3, parestezie orală3, flatulență3 |
| Tulburări hepatobiliare | Cu frecvență necunoscută: rezultate anormale ale testelor funcționale hepatice3 |
| Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat | Cu frecvență necunoscută: sindrom Stevens-Johnson (SSJ)/necroliză epidermică toxică (NET) (vezi pct. 4.4), urticarie3, erupție maculopapuloasă3, prurit generalizat3, tensiune la nivelul pielii3, dermatită3, alopecie1, erupție cutanată psoriaziformă sau exacerbare a psoriazisului2, erupție cutanată tranzitorie1, eritem1 |
| Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv | Cu frecvență necunoscută: mialgie1, spasme musculare3, artralgie3, dorsalgie3, durere la nivelul extremităților3 |
| Tulburări renale și ale căilor urinare | Mai puțin frecvente: hematurie1 Cu frecvență necunoscută: durere renală3, polachiurie3 |
| Tulburări ale aparatului genital și sânului | Cu frecvență necunoscută: disfuncție erectilă3, disfuncție sexuală2, scădere a libidoului2 |
| Tulburări generale și la nivelul locului de administrare | Mai puțin frecvente: stare generală de rău1,3 Cu frecvență necunoscută: durere toracică1, durere3, fatigabilitate1, astenie2,3, disconfort toracic3, senzație de nervozitate3, iritabilitate3, edem periferic3, reziduuri de medicament3 |
| Investigații diagnostice | Mai puțin frecvente: creștere a concentrațiilor plasmatice ale potasiului1, creștere a concentrațiilor plasmatice ale lactat dehidrogenazei1 |
1 reacții adverse observate pentru brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml
2 reacții adverse suplimentare observate în cazul monoterapiei cu timolol
3 reacții adverse suplimentare observate în cazul monoterapiei cu brinzolamidă
Descrierea evenimentelor adverse selectate
Disgeuzia (gust amar sau neobișnuit în gură după instilare) a fost o reacție adversă sistemică raportată frecvent, asociată cu utilizarea de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml în studiile clinice. Este probabil să fie determinată de trecerea picăturilor oftalmice în rinofaringe prin canalul nazolacrimal și poate fi atribuită brinzolamidei. Ocluzia nazolacrimală sau închiderea ușoară a pleoapei după instilare poate ajuta la reducerea apariției acestui efect (vezi pct. 4.2).
Aicybet conține brinzolamidă, care este un inhibitor sulfonamidic al anhidrazei carbonice cu absorbție sistemică. Efectele gastrointestinale, hematologice, renale, metabolice și asupra sistemului nervos sunt asociate în general cu administrarea sistemică a inhibitorilor de anhidrază carbonică. Același tip de reacții adverse atribuibile inhibitorilor de anhidrază carbonică pe cale orală poate apărea și în administrare topică.
Timololul este absorbit în circulația sistemică. Aceasta poate provoca reacții adverse similare celor observate la administrarea sistemică de beta-blocante. Reacțiile adverse enumerate includ reacții adverse observate pentru clasa beta-blocantelor oftalmice. Reacțiile adverse suplimentare asociate cu utilizarea componentelor individuale care ar putea apărea la administrarea Aicybet sunt incluse în tabelul anterior. Incidența reacțiilor adverse sistemice după administrare oftalmică topică este mai mică decât în administrarea sistemică. Pentru a reduce absorbția sistemică, vezi pct. 4.2.
Copii și adolescenți
Aicybet nu este recomandat pentru utilizare la copii și adolescenți cu vârsta mai mică de 18 ani din cauza absenței datelor privind siguranța și eficacitatea.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
În cazul ingestiei accidentale, simptomele de supradozaj ale beta-blocadei pot include bradicardie, hipotensiune arterială, insuficiență cardiacă și bronhospasm.
Dacă apare un supradozaj cu Aicybet picături oftalmice, tratamentul trebuie să fie simptomatic și suportiv. Din cauza brinzolamidei, pot apărea dezechilibre electrolitice, dezvoltarea unei stări de acidoză și posibil efecte asupra sistemului nervos central. Valorile electroliților serici (în mod special ale potasiului) și ale pH-ului sanguin trebuie monitorizate. Studiile au demonstrat că timololul nu este ușor dializabil.
5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: șpreparate oftalmologice, antiglaucomatoase i miotice, codul ATC: S01ED51
Mecanism de acțiune
Aicybet conține două substanțe active: brinzolamidă și maleat de timolol. Aceste două componente scad PIO crescută, în principal prin reducerea secreției umorii apoase, însă realizează acest lucru prin mecanisme diferite de acțiune. Efectul combinat al acestor două substanțe active are ca rezultat o reducere suplimentară a PIO în comparație cu oricare dintre compuși administrat separat.
Brinzolamida este un inhibitor puternic al anhidrazei carbonice umane II (AC-II), izoenzimă predominantă la nivel ocular. Inhibarea anhidrazei carbonice în procesele ciliare la nivel ocular scade secreția umorii apoase, probabil prin încetinirea formării de ioni de bicarbonat, urmată de reducerea transportului de sodiu și fluide.
Timololul este un blocant adrenergic neselectiv fără acțiune simpaticomimetică intrinsecă, fără deprimare miocardică directă și fără activitate de stabilizare a membranei. Studiile de tonografie și fluorofotometrie la om sugerează că acțiunea sa predominantă este legată de reducerea formării umorii apoase și de o ușoară creștere a facilitării fluxului.
Efecte farmacodinamice
Efecte clinice
Într-un studiu clinic controlat, cu durata de 12 luni, efectuat la pacienți cu glaucom cu unghi deschis sau hipertensiune oculară care, în opinia investigatorului, ar putea beneficia în urma unui tratament asociat și o valoare medie a PIO la momentul inițial între 25 și 27 mmHg, efectul mediu de reducere a PIO al brinzolamidei 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml administrat de două ori pe zi a fost de 7 până la 9 mmHg. Non-inferioritatea brinzolamidei 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml comparativ cu dorzolamidă 20 mg/ml + timolol 5 mg/ml în reducerea medie a PIO a fost demonstrată în toate momentele evaluate la toate vizitele.
Într-un studiu clinic controlat, cu durata de 6 luni, efectuat la pacienți cu glaucom cu unghi deschis sau hipertensiune oculară și o valoare medie a PIO la momentul inițial între 25 și 27 mmHg, efectul mediu de reducere a PIO al brinzolamidei 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml administrat de două ori pe zi a fost de 8 până la 9 mmHg, și a fost cu până la 3 mmHg mai mare decât la brinzolamidă 10 mg/ml administrată de două ori pe zi și cu până la 2 mmHg mai mare decât la timolol 5 mg/ml administrat de două ori pe zi. O reducere statistic superioară a valorii medii a PIO a fost observată în comparație atât cu brinzolamidă, cât și cu timolol la toate momentele de evaluare și vizitele efectuate pe durata studiului.
În trei studii clinice controlate, disconfortul ocular la instilarea de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml a fost semnificativ mai scăzut fată de dorzolamidă 20 mg/ml + timolol 5 mg/ml.
5.2 Proprietăți farmacocinetice
Absorbție
După administrarea topică oculară, brinzolamida și timololul se absorb prin cornee și în circulația sistemică. Într-un studiu farmacocinetic, la subiecți sănătoși s-a administrat brinzolamidă (1 mg) pe cale orală de două ori pe zi, timp de 2 săptămâni, pentru reducerea timpului până la atingerea stării de echilibru înainte de inițierea administrării de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml. În urma administrării de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml de două ori pe zi timp de 13 săptămâni, concentrațiile brinzolamidei în hematii au atins valori medii de 18,8 ± 3,29 µM, 18,1 ± 2,68 µM, respectiv 18,4 ± 3,01 µM în săptămânile 4, 10, respectiv 15, indicând menținerea concentrațiilor brinzolamidei în hematii la starea de echilibru.
La starea de echilibru, după administrarea de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml, valorile medii ale concentrațiilor plasmatice Cmax și ASC0-12h ale timololului au fost cu 27%, respectiv cu 28% mai scăzute (Cmax: 0,824 ± 0,453 ng/ml; ASC0-12h: 4,71 ± 4,29 ng·h/ml) în comparație cu administrarea de timolol 5 mg/ml (Cmax: 1,13 ± 0,494 ng/ml; ASC0-12h: 6,58 ± 3,18 ng·h/ml). Expunerea sistemică mai scăzută la timolol după administrarea de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml nu este clinic relevantă. După administrarea de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml, valoarea medie Cmax a timololului a fost atinsă la 0,79 ± 0,45 ore.
Distribuție
Legarea brinzolamidei de proteinele plasmatice este moderată (aproximativ 60%). Brinzolamida este sechestrată în hematii datorită afinității mari de legare de AC-II și într-o mai mică măsură de AC-I. Metabolitul său activ, N-dezetil, se acumulează de asemenea în hematii unde se leagă în principal de AC-I. Afinitatea brinzolamidei și a metabolitului său față de AC din hematii și țesuturi are ca rezultat concentrații plasmatice reduse.
Datele privind distribuția în țesutul ocular la iepuri au evidențiat că timololul poate fi măsurat în umoarea apoasă până la 48 ore după administrarea de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml. La starea de echilibru, timololul este detectat în plasma umană timp de până la 12 ore după administrarea de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml.
Metabolizare
Căile metabolice în metabolizarea brinzolamidei implică N-dezalchilare, O-dezalchilare și oxidare a catenei sale laterale N-propil. N-dezetilbrinzolamida este un metabolit principal al brinzolamidei, care se formează la om și care se leagă de asemenea de AC-I în prezența brinzolamidei și se acumulează în hematii. Studiile in vitro arată că metabolizarea brinzolamidei implică în principal CYP3A4, precum și cel puțin patru alte izoenzime (CYP2A6, CYP2B6, CYP2C8 și CYP2C9).
Timololul este metabolizat pe două căi. Una dintre căi formează o catenă laterală de etanolamină la inelul de tiadiazol, iar cealaltă produce o catenă laterală etanolică la azotul morfolinic și o a doua catenă laterală similară cu un grup carbonil adiacent la azot. Metabolizarea timololului este mediată în principal de CYP2D6.
Eliminare
Brinzolamida este eliminată în principal pe cale renală (aproximativ 60%). Aproximativ 20% din doză a fost identificată în urină sub formă de metabolit. Brinzolamida şi N-dezetil-brinzolamida sunt componentele predominante care se regăsesc în urină împreună cu urme (< 1%) ale metaboliților N-dezmetoxipropil și O-dezmetil.
Timololul şi metaboliții săi sunt eliminați în principal pe cale renală. Aproximativ 20% dintr-o doză de timolol este excretată nemodificată în urină, iar restul este eliminat în urină sub formă de metaboliți. Timpul de înjumătățire plasmatică t1/2 pentru timolol este de 4,8 ore după administrarea de brinzolamidă 10 mg/ml + timolol 5 mg/ml.
5.3 Date preclinice de siguranță
Brinzolamidă
Datele non-clinice nu au evidențiat niciun risc special pentru om la administrarea de brinzolamidă pe baza studiilor privind toxicitatea după doze unice, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea și iritația oculară topică.
Studiile privind toxicitatea asupra dezvoltării, efectuate la iepuri cu doze orale de brinzolamidă de până la 6 mg/kg/zi (de 214 ori doza clinică zilnică recomandată de 28 µg/kg/zi), nu au evidențiat efecte asupra dezvoltării fetale, în pofida unei toxicități materne semnificative. Studii similare efectuate la șobolan au avut ca rezultat o ușoară reducere a osificării craniului și a segmentelor de stern la fetușii femelelor cărora li s-a administrat brinzolamidă în doze de 18 mg/kg/zi (de 642 ori doza clinică zilnică recomandată), dar nu și la 6 mg/kg/zi. Aceste date au fost constatate la doze care au determinat acidoză metabolică cu reducerea creșterii ponderale la femele și scăderea greutății fetale. Scăderea greutății fetale, asociată dozei, a fost observată la puii femelelor la care s-a administrat brinzolamidă pe cale orală, variind de la o ușoară scădere (aproximativ 5-6%) la o doză de 2 mg/kg/zi până la aproape 14% la o doză de 18 mg/kg/zi. În timpul lactației, nivelul fără efecte adverse la pui a fost 5 mg/kg/zi.
Timolol
Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om la administrarea de timolol, pe baza studiilor privind toxicitatea după doze unice, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea și iritația oculară topică. Studiile privind toxicitatea asupra funcției de reproducere efectuate cu timolol au evidențiat întârzierea osificării fetale la șobolani, fără efecte adverse asupra dezvoltării postnatale (la 50 mg/kg/zi sau de 3 500 ori doza clinică zilnică de 14 µg/kg/zi) și creșterea resorbției fetale la iepuri (la 90 mg/kg/zi sau de 6 400 ori doza clinică zilnică).
6. PROPRIETĂȚI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienților
Manitol (E 421)
Carbomer 974P
Tiloxapol
Edetat disodic
Clorură de sodiu
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)
Apă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
După prima deschidere a recipientului: 2 luni
6.4 Precauții speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.
6.5 Natura și conținutul ambalajului
Recipient multidoză de culoare albă (PEÎD), cu pompă de picurare (PP, PEÎD, PEJD) și capac fără filet (PEÎD), precum și cu un ajutor pentru aplicare ergonomic (PP).
Mărimi de ambalaj:
1 flacon de 5 ml
1 flacon de 9 ml
2 flacoane de 9 ml
Un flacon de 5 ml conține aproximativ 165 de picături și un flacon de 9 ml conține aproximativ 300 de picături. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauții speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
Agitați flaconul înainte de utilizare.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
OmniVision GmbH
Lindberghstrasse 9
82178 Puchheim
Germania
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
16930/2026/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări – Septembrie 2026
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Septembrie 2026