APLEONA 20 mg/ml + 5 mg/ml
Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP)
- 1. DENUMIREA MEDICAMENTULUI
- 2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
- 3. FORMA FARMACEUTICĂ
-
4. DATE CLINICE
- 4.1 Indicații terapeutice
- 4.2 Doze și mod de administrare
- 4.3. Contraindicații
- 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
- 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
- 4.6 Fertilitate, sarcină și alăptare
- 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
- 4.8 Reacţii adverse
- 4.9 Supradozaj
- 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
- 6. Particularități farmacaceutice
- 7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
- 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
- 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
- 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
1. DENUMIREA MEDICAMENTULUI
Apleona 20 mg/ml + 5 mg/ml picături oftalmice, soluție
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Un ml conține clorhidrat de dorzolamidă, echivalent cu dorzolamidă 20 mg și maleat de timolol echivalent cu timolol 5 mg.
O picătură (aproximativ 0,03 ml) conține aproximativ 0,6 mg dorzolamidă și 0,15 mg timolol.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Picături oftalmice, soluție.
Soluție limpede, incoloră până la aproape incoloră, ușor vâscoasă și lipsită de particule vizibile, cu un pH între 5,5 și 5,9 și o osmolaritate de 240–325 mOsmol/kg.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Tratamentul presiunii intraoculare (PIO) crescute la pacienţii cu glaucom cu unghi deschis sau glaucom pseudoexfoliativ, atunci când monoterapia cu beta-blocante cu administrare locală nu este suficientă.
4.2 Doze și mod de administrare
Doze
Doza este de o picătură de Apleona în sacul conjunctival al ochiului/ochilor afectat/afectați, de două ori pe zi.
Dacă se utilizează un alt medicament oftalmic cu administrare locală, Apleona și celălalt medicament trebuie administrate separat, la un interval de cel puțin zece minute.
Acest medicament este o soluţie sterilă, care nu conține niciun conservant.
Pacienții trebuie instruiți să se spele pe mâini înainte de utilizare și să evite contactul între flacon şi ochi sau zonele din jurul acestuia, deoarece acest lucru poate provoca leziuni oculare.De asemenea, pacienţii trebuie instruiţi că soluţiile cu administrare oftalmică, în cazul manipulării necorespunzătoare, se pot contamina cu bacterii larg răspândite care determină infecţii oculare. Leziunile oculare grave şi pierderea consecutivă a vederii pot fi rezultatul utilizării de soluţii contaminate.
Copii şi adolescenţi
Nu a fost stabilită eficacitatea administrării la copii şi adolescenţi.
Nu a fost stabilită siguranţa administrării la copii cu vârsta sub 2 ani.
Datele disponibile referitoare la siguranţa administrării la copii cu vârsta ≥ 2 ani şi < 6 ani sunt descrise la pct. 5.1.
Mod de administrare
Atunci când se efectuează ocluzia canalului nazo-lacrimal sau închiderea pleoapelor timp de 2 minute, absorbţia sistemică este redusă. Această manevră poate determina diminuarea reacţiilor adverse sistemice şi creşterea activităţii locale.
Pacienţii trebuie fie informaţi cu privire la manipularea corectă a flaconului multidoză. Vă rugăm să consultaţi pct. 6.6 pentru modul de administrare.
4.3. Contraindicații
Apleona este contraindicat la pacienții cu: hipersensibilitate la una sau ambele substanțe active sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1 afecţiuni cu hiperreactivitate a căilor respiratorii, incluzând astm bronşic, antecedente de astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă cronică severă bradicardie sinusală, sindrom de nod sinusal bolnav, bloc sino-atrial, bloc atrio-ventricular de gradul II sau III care nu sunt controlate cu pacemaker, nsuficiență cardiacă manifestă, șoc cardiogen insuficienţă renală severă (ClCr < 30 ml/min) sau acidoză hipercloremică
Contraindicaţiile menţionate mai sus sunt caracteristice substanţelor active din componența medicamentului şi nu combinației acestora.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Reacții cardiovasculare/respiratorii
Similar altor medicamente administrate oftalmic, timolol se absoarbe sistemic. Din cauza componentei beta-adrenergice, timolol, pot să apară aceleaşi tipuri de reacţii adverse cardiovasculare, pulmonare şi alte reacţii adverse observate la medicamentele beta-blocante adrenergice administrate sistemic. Incidenţa reacţiilor adverse sistemice legate de medicament după administrarea topică oftalmică este mai mică decât după administrarea sistemică. Pentru reducerea absorbţiei sistemice, vezi pct. 4.2.
Afecţiuni cardiace:
La pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (cum sunt boala coronariană, angina Prinzmetal şi insuficienţa cardiacă) şi hipotensiune arterială, tratamentul cu beta-blocante adrenergice trebuie foarte atent evaluat şi trebuie avut în vedere tratamentul cu alte substanţe active. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare trebuie monitorizaţi pentru detectarea semnelor de agravare a acestor afecţiuni şi apariţia reacţiilor adverse.
Din cauza efectului dromotrop negativ, beta-blocantele trebuie administrate cu prudenţă la pacienţii cu bloc cardiac de gradul I.
Afecţiuni vasculare:
Pacienţii cu afecţiuni/disfuncţii circulatorii periferice severe (cum sunt forme severe ale bolii Raynaud sau sindromului Raynaud) trebuie trataţi cu prudenţă.
Afecţiuni respiratorii:
Reacţii respiratorii, inclusiv deces din cauza bronhospasmului la pacienţii cu astm bronşic, au fost raportate după administrarea oftalmică a unor beta-blocante.
Apleona trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) uşoară/moderată şi numai dacă beneficiul potenţial depăşeşte riscul potenţial.
Insuficienţă hepatică
Nu s-a studiat administrarea acestui medicament la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi, de aceea, trebuie utilizat cu precauţie la astfel de pacienţi.
Reacţii imunologice şi de hipersensibilitate
Similar altor medicamente oftalmice cu administrare locală, dorzolamida poate fi absorbită sistemic. Dorzolamida conţine o grupare sulfonamidică, întâlnită, de asemenea, în sulfonamide. Ca urmare, aceleaşi tipuri de reacţii adverse observate în cazul administrării sistemice a sulfonamidelor pot să apară în cazul administrării locale, incluzând reacţii adverse severe, cum sunt sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică. Dacă apar semne ale reacţiilor adverse grave sau ale reacţiilor de hipersensibilitate, trebuie întreruptă utilizarea acestui medicament.
În cazul utilizării acestui medicament s-a observat apariţia reacţiilor adverse locale oculare similare celor observate în cazul utilizării picăturilor oftalmice care conţin clorhidrat de dorzolamidă. Dacă apar astfel de reacţii, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu Apleona.fără conservant.
În timp ce utilizează beta-blocante, pacienţii cu antecedente de atopie sau antecedente de reacţii anafilactice severe la diverşi alergeni pot fi mai reactivi la stimularea repetată accidentală cu astfel de alergeni şi pot să nu prezinte răspuns terapeutic la dozele uzuale de adrenalină utilizate în tratamentul reacţiilor anafilactice.
Tratament concomitent
Efectul asupra presiunii intraoculare sau efectele cunoscute ale beta-blocadei sistemice pot creşte când timolol este administrat la pacienţi care utilizează deja un medicament beta-blocant cu administrare sistemică. Răspunsul acestor pacienţi la tratament trebuie atent monitorizat. Administrarea topică a două medicamente beta-blocante adrenergice nu este recomandată (vezi pct. 4.5).
Utilizarea concomitentă de dorzolamidă şi inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare orală nu este recomandată.
Întreruperea tratamentului
Dacă este necesară întreruperea administrării oftalmice a timololului la pacienţii cu boală coronariană, tratamentul trebuie întrerupt treptat.
Efecte suplimentare ale blocării receptorilor beta-adrenergici
Hipoglicemie/diabet zaharat:
Medicamentele beta-blocante trebuie administrate cu prudenţă la pacienţii cu hipoglicemie spontană sau la cei cu diabet zaharat instabil, deoarece beta-blocantele pot masca semnele şi simptomele de hipoglicemie acută.
De asemenea, beta-blocantele pot masca semnele de hipertiroidism. Întreruperea bruscă a tratamentului cu beta-blocante poate precipita agravarea simptomelor.
Afecţiuni corneene
Medicamentele oftalmice beta-blocante pot induce xeroftalmie. Pacienţii cu afecţiuni corneene trebuie trataţi cu prudenţă.
Anestezia din timpul procedurilor chirurgicale
Medicamentele oftalmice beta-blocante pot bloca efectele sistemice ale agoniştilor beta-adrenergici, de exemplu ale adrenalinei. Medicii anestezişti trebuie informaţi dacă pacienţii se află sub tratament cu timolol.
Tratamentul cu beta-blocante poate agrava simptomele miasteniei gravis.
Efecte suplimentare ale inhibării anhidrazei carbonice
Tratamentul cu inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare orală a fost asociat cu urolitiază, ca rezultat al tulburărilor echilibrului acido-bazic, în special la pacienţii cu antecedente de litiază renală. Deşi nu s-au observat tulburări ale echilibrului acido-bazic în cazul utilizării dorzolamidă/timolol (forma farmaceutică cu conservant), urolitiaza a fost raportată rar. Deoarece Apelona fără conservant conţine un inhibitor al anhidrazei carbonice care este absorbit sistemic, pacienţii cu antecedente de litiază renală pot avea un risc crescut de apariţie a urolitiazei în timpul utilizării acestui medicament.
Alte precauții
Abordarea terapeutică a pacienţilor cu formă acută a glaucomului cu unghi închis necesită intervenţii terapeutice suplimentare, pe lângă administrarea medicamentelor care scad presiunea intraoculară. Nu s-a studiat administrarea acestui medicament la pacienţii cu formă acută a glaucomului cu unghi închis.
La pacienţii cu defecte corneene cronice preexistente şi/sau antecedente de intervenţii chirurgicale intraoculare s-au raportat edem cornean şi decompensare corneană ireversibilă în timpul utilizării dorzolamidei. Pacienţii prezintă un risc crescut de apariţie a edemului cornean. Se recomandă prudenţă când se prescrie Apleona la acest grup de pacienţi.
La administrarea de tratamente de suprimare a producerii umorii apoase (de exemplu timolol, acetazolamidă) după efectuarea procedurilor de filtrare s-a raportat dezlipire coroidiană.
Similar utilizării altor medicamente antiglaucomatoase, la unii pacienţi s-a raportat diminuarea responsivităţii la maleatul de timolol administrat oftalmic după tratament de lungă durată. Cu toate acestea, în studiile clinice în care 164 pacienţi au fost urmăriţi timp de cel puţin trei ani, nu s-au observat diferenţe semnificative între valorile medii ale presiunii intraoculare, după stabilizarea iniţială a acestora.
Pacienții cu antecedente de hipersensibilitate la contact cu argintul nu trebuie să utilizeze acest medicament, deoarece picăturile eliberate pot conține urme de argint provenite din sistemul de închidere al flaconului.
Utilizarea lentilelor de contact
Administrarea acestui medicament nu a fost studiată la pacienţii care poartă lentile de contact.
Copii şi adolescenţi
Vezi pct. 5.1.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s-au efectuat studii specifice cu Apleona privind interacţiunile medicamentoase.
În studiile clinice, acest medicament s-a utilizat concomitent cu următoarele medicamente cu administrare sistemică, fără a se evidenţia semne ale interacţiunilor adverse: inhibitori ai ECA, blocante ale canalelor de calciu, diuretice, antiinflamatoare nesteroidiene, incluzând acid acetilsalicilic şi hormoni (de exemplu estrogen, insulină, tiroxină).
Există potenţialul de apariţie a efectelor aditive, rezultând hipotensiune arterială şi/sau a bradicardie accentuată când beta-blocantele adrenergice sub formă de soluţie oftalmică sunt administrate concomitent cu blocante ale canalelor de calciu, medicamente care epuizează depozitele de catecolamine sau medicamente beta-blocante adrenergice, antiaritmice (incluzând amiodaronă), glicozide digitalice, parasimpatomimetice, guanetidină, narcotice şi inhibitori ai monoaminoxidazei (MAO).
În timpul tratamentului concomitent cu inhibitori ai izoenzimei CYP2D6 (de exemplu chinidină, fluoxetină, paroxetină) şi timolol s-a raportat un efect de potenţare a beta-blocadei sistemice (de exemplu scădere a frecvenţei cardiace, deprimare cardiacă).
Deşi dorzolamidă/timolol (forma farmaceutică cu conservant) administrat în monoterapie are un efect uşor sau nu are niciun efect asupra dimensiunii pupilei, ocazional s-a raportat midriază, ca rezultat al utilizării oftalmice concomitente a beta-blocantelor şi adrenalinei (epinefrinei).
Beta-blocantele pot accentua efectul de scădere a glicemiei al medicamentelor antidiabetice.
Medicamentele beta-blocante adrenergice cu administrare orală pot determina exacerbarea hipertensiunii arteriale de rebound, care poate să apară ca urmare a întreruperii tratamentului cu clonidină.
4.6 Fertilitate, sarcină și alăptare
Sarcină
Apleona nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.
Dorzolamida
Nu sunt disponibile date clinice adecvate privind sarcinile expuse. La iepuri, administrarea dorzolamidei a determinat efecte teratogene la doze maternotoxice (vezi pct. 5.3).
Timolol
Nu sunt disponibile date adecvate privind utilizarea timololului la femeile gravide. Timololul nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, decât dacă este absolut necesar. Pentru reducerea absorbţiei sistemice, vezi pct. 4.2.
Studiile epidemiologice nu au evidenţiat efecte teratogene, dar au arătat un risc de retard al creşterii intrauterine, atunci când beta-blocantele sunt administrate pe cale orală. În plus, semnele şi simptomele beta-blocadei (cum sunt bradicardie, hipotensiune arterială, disfuncţie respiratorie şi hipoglicemie) au fost observate la nou-născuţi, atunci când beta-blocantele au fost administrate până în momentul naşterii. În cazul administrării acestui medicament până în momentul naşterii, nou-născutul trebuie monitorizat cu atenţie în timpul primelor zile de viață.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă dorzolamida este eliminată în laptele uman. La femelele de şobolan care alăptează, cărora li s-a administrat dorzolamidă, au fost observate scăderi ale greutăţii corporale la pui.
Beta-blocantele se excretă în laptele matern. Cu toate acestea, la dozele terapeutice de timolol administrat sub formă de picături oftalmice, este puţin probabil să fie prezente în laptele matern cantităţi suficiente care să producă simptome clinice de beta-blocadă la sugar. Pentru reducerea absorbţiei sistemice, vezi pct. 4.2. În cazul în care tratamentul cu Apleona este necesar, alăptarea nu este recomandată.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Reacţiile adverse posibile, cum este vederea înceţoşată, pot afecta capacitatea unor pacienţi de a conduce vehicule şi/sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Într-un studiu clinic pentru Dorzolamidă/timolol fără conservant reacţiile adverse observate au fost concordante cu cele care au fost raportate anterior pentru dorzolamidă/timolol (formulare cu conservant), clorhidrat de dorzolamidă și/sau maleat de timolol.
În timpul studiilor clinice, 1035 pacienți au fost tratați cu dorzolamidă/timolol (formulare cu conservant). Aproximativ 2,4% din totalul pacienţilor au întrerupt tratamentul din cauza reacțiilor adverse oculare locale; aproximativ 1,2% din totalul pacienţilor au întrerupt tratamentul din cauza reacțiilor adverse locale, sugestive pentru reacţii alergice sau de hipersensibilitate (de exemplu inflamație a pleoapelor și conjunctivită).
Într-un studiu comparativ, dublu-orb, cu doze repetate, s-a demonstrat că dorzolamidă/timolol fără conservant are un profil de siguranţă similar cu dorzolamidă/timolol (forma farmaceutică cu conservant).
Similar altor medicamente oftalmice administrate local, timolol se absoarbe în circulaţia sistemică. Acesta poate determina reacţii adverse similare cu cele observate la medicamentele beta-blocante cu administrare sistemică. Incidenţa reacţiilor adverse sistemice după administrarea locală oftalmică este mai mică decât cea după administrarea sistemică.
Următoarele reacții adverse au fost raportate în cazul utilizării dorzolamidă/timololfără conservant sau a uneia dintre substanţele active din compoziția sa, fie în timpul studiilor clinice, fie după punerea pe piaţă a medicamentului:
[Foarte frecvente: (≥1/10), Frecvente: (≥1/100 și <1/10), Mai puţin frecvente: (≥1/1 000 și <1/100), Rare: (≥1/10 000 și <1/1000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)]
| Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe (MedDRA) | Forma farmaceutică/Subtanța activă | Foarte frecvent e | Frecvente | Mai puțin frecvente | Rare | Cu frecvenţă necunoscută** |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Tulburări ale sistemului imunitar | Dorzolamidă/Timolol fără conservant | semne şi simptome de reacţii alergice sistemice, inclusiv angioedem, urticarie, prurit, erupţie cutanată tranzitorie, anafilaxie | ||||
| Maleat de timolol picături oftalmice, soluție | semne și simptome de reacţii alergice, inclusiv angioedem, urticarie, erupţie cutanată tranzitorie localizată şi generalizată, anafilaxie | prurit | ||||
| Tulburări metabolice și de nutriţie | Maleat de timolol picături oftalmice, soluție | hipoglicemie | ||||
| Tulburări psihice | Maleat de timolol picături oftalmice, soluție | depresie* | insomnie*, coşmaruri*, pierdere a memoriei | halucinaţie | ||
| Tulburări ale sistemului nervos | Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluție | cefalee* | amețeli*, parestezii* | |||
| Maleat de timolol picături oftalmice, soluție | cefalee* | amețeli*, sincopă* | parestezii*, agravare a semnelor și simptomelor de miastenia gravis, diminuare a libidoului*, accident cerebrovascul ar*, ischemie cerebrală | |||
| Tulburări oculare | Dorzolamidă/Timolol fără conservant | senzație de arsură și înțepătur ă | hiperemie conjunctivală, vedere încețoșată, eroziune corneană, prurit ocular, lăcrimare | |||
| Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluție | inflamație plpebrală*, iritație palpebrală* | iridociclită* | iritație incluzând eritem*, durere*, formare de cruste palpebrale*, miopie tranzitorie (care se remite după întreruperea tratamentului) edem cornean*, hipotonie oculară*, dezlipire a coroidei (după intervenţiile chirurgicale de filtrare)* | senzaţie de corp străin în ochi | ||
| Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | semne şi simptome de iritaţie oculară incluzând blefarită*, keratită*, diminuare a sensibilităţii corneene şi xeroftalmie* | tulburări de vedere incluzând tulburări de refracţie (ca urmare a întreruperii tratamentulu i miotic în unele cazuri)* | ptoză, diplopie, dezlipire a coroidei după intervenţiile chirurgicale de filtrare* (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare) | prurit ocular, lăcrimare, eritem, vedere înceţoşată, eroziune corneană | ||
| Tulburări acustice şi vestibulare | Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | tinitus* | ||||
| Tulburări cardiace | Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluţie | palpitaţii, tahicardie | ||||
| Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | bradicardie* | durere toracică*, palpitaţii*, edeme*, aritmii*, insuficienţă cardiacă congestivă*, stop cardiac*, bloc cardiac | bloc atrioventricular , insuficienţă cardiacă | |||
| Tulburări vasculare | Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluție | hipotensiune arterială*, claudicaţie, fenomen Raynaud*, membre superioare şi inferioare reci* | ||||
| Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluţie | hipertensiune arterială | |||||
| Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale | Dorzolamidă/Timolol fără conservant | sinuzită | dispnee, insuficienţă respiratorie, rinită, rareori bronhospasm | |||
| Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluţie | epistaxis* | dispnee | ||||
| Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | dispnee* | bronhospasm (predominant la pacienţii cu afecţiune bronhospastic ă preexistentă)* , insuficienţă respiratorie, tuse* | ||||
| Tulburări gastro-intestinale | Dorzolamidă/Timolol, fără conservant | disgeuzie | ||||
| Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluţie | greaţă* | iritaţie faringiană, xerostomie* | ||||
| Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | greaţă*, dispepsie* | diaree, xerostomie* | disgeuzie, dureri abdominale, vărsături | |||
| Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat | Dorzolamidă/Timolol, fără conservant | dermatită de contact, sindrom Stevens- Johnson, necroliză epidermică toxică | ||||
| Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluţie | erupţie cutanată tranzitorie* | |||||
| Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | alopecie*, erupţie cutanată psoriaziformă sau exacerbare a psoriazisului* | erupţie cutanată tranzitorie | ||||
| Tulburări musculo-scheletic e şi ale ţesutului conjunctiv | Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | lupus eritematos sistemic | mialgie | |||
| Tulburări renale şi ale căilor urinare | Dorzolamidă/Timolol, fără conservant | urolitiază | ||||
| Tulburări ale aparatului genital şi ale sânului | Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | boală Peyronie*, scădere a libidoului | disfuncţie sexuală | |||
| Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare | Clorhidrat de dorzolamidă picături oftalmice, soluţie | astenie/fatigabilitat e* | ||||
| Maleat de timolol picături oftalmice, soluţie | astenie/ fatigabilitate * |
*Aceste reacţii adverse au fost observate cu picăturile oftalmice dorzolamidă/timolol (formulare cu conservant), după punerea pe piaţă a medicamentului.
**Reacţii adverse suplimentare au fost observate în cazul administrării oftalmice a beta-blocantelor şi este posibil să apară şi în cazul administrării dorzolamidă/timolol fără conservant.
Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este important. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată la:
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478-RO e-mail: adr@anm.ro
Website: www.anm.ro
4.9 Supradozaj
La om, nu sunt disponibile date referitoare la supradozajul prin ingestie accidentală sau intenţionată a Dorzolamidă/timolol cu conservant) sau <Dorzolamidă/timolol fără conservant>.
Simptome
S-au raportat cazuri de supradozaj accidental cu soluţie oftalmică care conţine maleat de timolol, care a determinat efecte sistemice similare celor observate în cazul utilizării sistemice a blocantelor betaadrenergice, cum sunt ameţeli, cefalee, dispnee, bradicardie, bronhospasm şi stop cardiac. Cele mai frecvente semne şi simptome care pot să apară în cazul supradozajului cu dorzolamidă sunt dezechilibru electrolitic, apariţia unei stări de acidoză şi, posibil, efecte la nivelul sistemului nervos central.
La om, sunt disponibile informaţii limitate referitoare la supradozajul prin ingestie accidentală sau intenţionată a clorhidratului de dorzolamidă. În cazul ingestiei, s-a raportat apariţia somnolenţei. În cazul administrării locale s-au raportat următoarele: greaţă, ameţeli, cefalee, fatigabilitate, vise anormale şi disfagie.
Tratament
Tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere. Trebuie monitorizate valorile concentraţiilor electroliţilor plasmatici (în special potasiul) şi cele ale pH-ului sanguin. Studiile au evidenţiat că timololul nu este uşor dializabil.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiglaucomatoase şi miotice, medicamente beta-blocante, combinaţii ale timololului, codul ATC: S01ED51.
Mecanism de acţiune
Dorzolamidă/timolol fără conservant conţine două substanţe active: clorhidrat de dorzolamidă şi maleat de timolol. Fiecare dintre aceste componente determină scăderea presiunii intraoculare crescute prin diminuarea secreţiei umorii apoase, dar realizează aceasta prin mecanisme de acţiune diferite.
La om, clorhidratul de dorzolamidă este un inhibitor puternic al anhidrazei carbonice de tip II. Inhibarea anhidrazei carbonice de la nivelul proceselor ciliare ale ochiului determină scăderea secreţiei umorii apoase, probabil prin încetinirea formării ionilor de bicarbonat, cu reducerea ulterioară a transportului de sodiu şi fluid. Maleatul de timolol este un blocant neselectiv al receptorilor beta-adrenergici. Mecanismul de acţiune precis al maleatului de timolol prin care determină scăderea presiunii intraoculare nu este pe deplin stabilit în acest moment, deşi un studiu cu fluoresceină şi studii de tonografie indică faptul că acţiunea predominantă poate fi legată de reducerea formării umorii apoase. Cu toate acestea, în unele studii s-a observat, de asemenea, o uşoară creştere a facilitării drenării umorii apoase. Asocierea acestor două substanţe active are ca efect reducerea suplimentară a presiunii intraoculare (PIO), comparativ cu efectul administrării fiecărui component în monoterapie.
După administrare locală, Dorzolamidă/timolol fără conservant reduce presiunea intraoculară crescută, asociată sau nu glaucomului. Presiunea intraoculară crescută este un factor de risc major implicat în patogeneza leziunilor nervului optic şi a limitării câmpului vizual induse de glaucom. Acest medicament reduce presiunea intraoculară, fără a determina reacţiile adverse care apar frecvent în cazul administrării mioticelor, cum ar fi hemeralopia, spasmul de acomodare şi mioza.
Efecte farmacodinamice
Efecte clinice
S-au efectuat studii clinice cu durata de până la 15 luni pentru a se compara efectul de reducere a PIO al picăturilor oftalmice dorzolamidă/timolol, soluție (formulare cu conservant) administrat de două ori pe zi (dimineaţa şi seara) cu efectele administrării de timolol 0,5% în monoterapie şi în asociere cu dorzolamidă 2% la pacienţi cu glaucom sau hipertensiune intraoculară, în cazul cărora, în cadrul studiilor, s-a considerat ca fiind adecvat tratamentul asociat. Aceasta a inclus atât pacienţi netrataţi, cât şi pacienţi cu afecţiune insuficient controlată în urma administrării de timolol în monoterapie. Înainte de includerea în studiu, majoritatea pacienţilor au fost trataţi cu un beta-blocant cu administrare locală în monoterapie. Într-o analiză a studiilor combinate, efectul de reducere a PIO al picăturilor dorzolamidă/timolol, soluție (formulare cu conservant) administrat de două ori pe zi a fost mai puternic decât cel al monoterapiei atât cu dorzolamidă 2%, administrată de trei ori pe zi, cât şi cu timolol 0,5% administrat de două ori pe zi. Efectul de reducere a PIO al dorzolamidă/timolol, soluție (formulare cu conservant) administrat de două ori pe zi a fost echivalent cu cel al tratamentului concomitent cu dorzolamidă administrată de două ori pe zi şi timolol administrat de două ori pe zi. Efectul de reducere a PIO de către dorzolamidă/timolol, soluție (formulare cu conservant) administrat de două ori pe zi a fost demonstrat prin măsurători la diferite intervale de timp pe parcursul zilei, iar acest efect s-a menţinut în cazul administrării de lungă durată.
Într-un studiu dublu-mascat, cu grupuri paralele, controlat cu martor activ terapeutic, efectuat la 261 pacienţi cu presiune intraoculară crescută ≥ 22 mm Hg la unul sau la ambii ochi, <Dorzolamidă/timolol fără conservanți> a avut un efect de reducere a PIO echivalent cu cel al picăturilor dorzolamidă/timolol, soluție (formulare cu conservant). Profilul de siguranță al <Dorzolamidă/timolol fără conservant este similar cu cel al picăturilor dorzolamidă/timolol, soluție (formulare cu conservant).
Copii şi adolescenţi
A fost efectuat un studiu clinic controlat cu durata de 3 luni, având ca criteriu final principal evaluarea siguranţei administrării soluţiei oftalmice de clorhidrat de dorzolamidă 2% la copii cu vârsta sub 6 ani. În cadrul acestui studiu, 30 pacienţi cu vârsta mai mică de 6 ani şi mai mare sau egală cu 2 ani, a căror PIO nu a fost controlată corespunzător prin administrarea de dorzolamidă sau timolol în monoterapie, au fost trataţi cu Dorzolamidă/timolol (forma farmaceutică cu conservant) în cadrul unei faze deschise. Eficacitatea la aceşti pacienţi nu a fost stabilită. În cadrul acestui grup mic de pacienţi, administrarea Dorzolamidă/timolol (forma farmaceutică cu conservant) de două ori pe zi a fost, în general, bine tolerată, un număr de 19 pacienţi finalizând perioada de tratament şi 11 pacienţi întrerupând tratamentul din motive chirurgicale, schimbare a medicaţiei sau alte motive.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Clorhidrat de dorzolamidă
Spre deosebire de administrarea orală a inhibitorilor anhidrazei carbonice, administrarea locală a clorhidratului de dorzolamidă permite substanţei active să îşi exercite efectele direct la nivelul ochiului, în condiţiile administrării unor doze substanţial mai mici şi, prin urmare, ale unei expuneri sistemice mai reduse. În studiile clinice, aceasta a avut ca rezultat o scădere a PIO, fără a asocia tulburări ale echilibrului acido-bazic sau electrolitice caracteristice administrării orale a inhibitorilor de anhidrază carbonică.
Atunci când este administrată local, dorzolamida ajunge în circulaţia sistemică. Pentru a evalua potenţialul de inhibare sistemică a anhidrazei carbonice după administrare locală, s-au determinat concentraţiile eritrocitară şi plasmatică ale substanţei active şi metaboliţilor săi şi inhibarea activităţii anhidrazei carbonice eritrocitare. După administrare repetată, dorzolamida se acumulează în eritrocite, ca rezultat al legării selective de AC-II, în timp ce se se menţin concentraţii plasmatice foarte mici ale formei libere a substanţei active. În urma metabolizării substanţei active rezultă un singur metabolit, N-desetil, care inhibă AC-II mai puţin puternic decât forma nemodificată a substanţei active, dar inhibă, de asemenea, o izoenzimă mai puţin activă (AC-I). Metabolitul se acumulează în eritrocite, unde se leagă în principal de AC-I. Dorzolamida se leagă moderat de proteinele plasmatice (aproximativ 33%). Dorzolamida este eliminată, în principal, în urină sub formă nemodificată; de asemenea, metabolitul este excretat în urină. După încetarea administrării, dorzolamida este eliminată din eritrocite în mod non-liniar, rezultând iniţial o scădere rapidă a concentraţiei substanţei active, urmată de o fază de eliminare mai lentă, caracterizată printr-un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ patru luni.
În cazul în care dorzolamida se administrează oral pentru a simula expunerea sistemică maximă după administrarea oftalmică locală de lungă durată, starea de echilibru este atinsă în decurs de 13 săptămâni. La starea de echilibru, nu a existat practic substanţă activă sub formă liberă în plasmă; inhibarea AC la nivel eritrocitar a fost mai redusă decât s-a anticipat ca fiind necesară pentru apariţia unui efect farmacologic la nivel renal sau respirator. Rezultate farmacocinetice similare s-au observat după administrarea locală repetată a clorhidratului de dorzolamidă. Cu toate acestea, unii pacienţi vârstnici cu insuficienţă renală (Clcr estimat la 30 - 60 ml/min) au prezentat concentraţii eritrocitare mai mari ale metabolitului, dar nu au prezentat modificări semnificative în ceea ce priveşte inhibarea anhidrazei carbonice şi nici reacţii adverse clinice sistemice semnificative care pot să fie atribuite acestei constatări.
Maleat de timolol
Într-un studiu de evaluare a concentraţiei plasmatice a substanţei active la șase subiecţi, s-a determinat expunerea sistemică la timolol după administrarea locală de două ori pe zi de maleat de timolol 0,5% sub formă de soluţie oftalmică. Valorile medii ale concentraţiei plasmatice maxime au fost de 0,46 ng/ml după administrarea de dimineaţă şi de 0,35 ng/ml după administrarea de după-amiază.
5.3 Date preclinice de siguranță
Profilul de siguranță ocular și sistemic al componentelor individuale este bine stabilit.
DorzolamidăLa iepurii cărora li s-au administrat doze maternotoxice de dorzolamidă, asociate cu acidoză metabolică, au fost observate malformații ale corpurilor vertebrale.
Timolol
Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene.
Mai mult decât atât, nu s-au observat reacţii adverse oculare la animalele cărora li s-au administrat local soluţii oftalmice de clorhidrat de dorzolamidă şi maleat de timolol sau în cazul administrării concomitente a acestora. Studiile in vitro şi in vivo efectuate cu fiecare dintre substanţele active componente nu au evidenţiat un potenţial mutagen al acestora. Ca urmare, nu se anticipează vreun factor de risc semnificativ la om în ceea ce priveşte siguranţa administrării de doze terapeutice de Apleona fără conservant.
6. Particularități farmacaceutice
6.1 Lista excipienților
Hidroxietilceluloză (vîscozitate: 6400–11900 mPas)
Manitol
Citrat de sodiu
Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)
Apă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilități
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
După ambalare pentru comercializare - 2 ani
După prima deschidere a flaconului multidoză de 5 ml– 28 de zile
După prima deschidere a flaconului multidoză de 10 ml- 60 de zile
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
A nu se refrigera, a nu se îngheța.
Pentru condițiile de păstrare după prima deschidere a medicamentului, vezi pct. 6.3.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu un flacon multidoză din PEJD cu capacitatea de 5 ml, de culoare albă, prevăzut cu picurător Novelia din PEÎD și valvă de silicon albastră și capac din PEÎD alb cu filet de siguranță, cu picături oftalmice, soluţie
Cutie cu 2 flacoane multidoză din PEJD cu capacitatea de 5 ml, de culoare albă, prevăzute cu picurător Novelia din PEÎD și valvă de silicon albastră și capac din PEÎD alb cu filet de siguranță, cu picături oftalmice, soluţie
Cutie cu 3 flacoane multidoză din PEJD cu capacitatea de 5 ml, de culoare albă, prevăzute cu picurător Novelia din PEÎD și valvă de silicon albastră și capac din PEÎD alb cu filet de siguranță, cu picături oftalmice, soluţie
Cutie cu un flacon multidoză din PEJD cu capacitatea de 10 ml, de culoare albă, prevăzut cu picurător Novelia din PEÎD și valvă de silicon albastră și capac din PEÎD alb cu filet de siguranță, cu picături oftalmice, soluţie
Cutie cu 2 flacoane multidoză din PEJD cu capacitatea de 10 ml, de culoare albă, prevăzute cu picurător Novelia din PEÎD și valvă de silicon albastră și capac din PEÎD alb cu filet de siguranță, cu picături oftalmice, soluţie
Cutie cu 3 flacoane multidoză din PEJD cu capacitatea de 10 ml, de culoare albă, prevăzute cu picurător Novelia din PEÎD și valvă de silicon albastră și capac din PEÎD alb cu filet de siguranță, cu picături oftalmice, soluţie
Flaconul de 10 ml conține în jur de 333 picături.
Flaconul de 5 ml conține în jur de 167 picături.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
Pharmaselect International Beteiligungs GmbH
Ernst-Melchior-Gasse 20
1020 Viena
Austria
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ
16867/2026/01-06
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAȚIEI
Data primei autorizări: August 2026
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
August 2026