FUROLIN 50 mg

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

FUROLIN 50 mg capsule

FUROLIN 100 mg capsule

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare capsulă de 50 mg conţine nitrofurantoină (sub formă de microcristale) 50 mg

Fiecare capsulă de 100 mg conţine nitrofurantoină (sub formă de microcristale) 100 mg

Excipient(ţi) cu efect cunoscut:

Fiecare capsulă de 50 mg conţine lactoză (sub formă de monohidrat) 103.5 mg

Fiecare capsulă de 100 mg conţine lactoză (sub formă de monohidrat) 207.0 mg

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Capsulă

FUROLIN 50 mg capsule sunt capsule de mărimea 3 (lungime aproximativ 16 mm, diametru aproximativ 6 mm) cu capac galben și corp alb, conținând o pulbere galbenă .

FUROLIN 100 mg capsule sunt capsule de mărimea 1 (lungime aproximativ 19 mm, diametru aproximativ 7 mm) cu capac și corp de culoare galbenă, conținând o pulbere galbenă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

FUROLIN este indicat în tratamentul infecţiilor de tract urinar cauzate de microorganisme sensibile la nitrofurantoină (vezi pct. 5.1).

• In infecţiile acute necomplicate de tract urinar inferior;
• Pentru profilaxia pe termen scurt după proceduri chirurgicale, intervenţii transuretrale, cateterizare, cistoscopie şi cateter intern;
• Pentru tratamentul de lungă durată, până la 6 luni, a infecţiilor de tract urinar; peste 6 luni, numai dacă beneficiile depăşesc potenţialele riscuri. Din punct de vedere al efectelor adverse, terapia de lungă durată se va utiliza numai dacă nu există alternative adecvate. (vezi pct. 4.4).

FUROLIN este indicat in tratamentul la adulţi şi copii peste 5 ani.

Trebuie avute în vedere recomandările oficiale privind utilizarea adecvată a agenţilor antibacterieni.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Tratamentul infecţiilor necomplicate ale tractului urinar inferior

Adulţi şi copii peste 12 ani: o capsulă de 50 mg de 4 ori pe zi.

Utilizare generală: de la 5 pânâ la 7 zile sau, cel puţin 3 zile în care infecţia nu se poate detecta în urină.

La fete între 5 şi 12 ani: doza uzuală este de 3 mg/kg corp pânâ la maxim 6 mg/kg corp pe zi, divizate în 4 doze, timp de 7 zile sau cel puţin 3 zile cȃnd infecţia nu se poate detecta în urină.

Această formulare farmaceutică (capsule) ar putea fi inadecvată pentru utilizarea la această grupă de vârstă.

Profilaxia de scurtă durată în chirurgia tractului urinar

Adulţi şi copii peste 12 ani: 50 mg de 4 ori pe zi în ziua intervenţiei chirurgicale şi 3 zile după intervenţie.

Tratamentul de lungă durată a infecţiilor de tract urinar

Adulţi şi copii peste 12 ani: ȋntre 50 şi 100 mg o dată pe zi, de obicei seara înainte de culcare.

Populaţie pediatrică

Pentru populaţie pediatrică ar trebui avută în vedere utilizarea unei alte formulări farmaceutice, de exemplu Nitrofurantoină suspensie.

Vârstnici

În cazul în care nu există semne de insuficienţă renală importantă, când Nitrofurantoina este contraindicată, doza este aceeaşi ca la adultul normal. Pentru precauţii şi riscuri la vârstnici asociate terapiei de lungă durată, vezi pct. 4.8.

Insuficienţă renală

Pacienţii cu insuficienţă renală necesită monitorizarea funcţiei renale pe durata tratamentului cu nitrofurantoină. Ar putea fi necesară ajustarea dozei la pacienţii, inclusiv vârstnici, cu insuficienţă renală uşoară si moderată (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 4.8).

În cazuri individuale cu RFG între 30-44 ml/minut, nitrofurantoina poate fi utilizată cu precauţie ca terapie de scurtă durată numai pentru tratamentul infecţiilor necomplicate ale tractului urinar inferior, cu patogeni rezistenţi, dacă se aşteaptă ca beneficiile sa fie mai mari decăt riscurile.

Nitrofurantoina nu se administrează la pacienţi cu clearance-ul creatininei < 45 ml/minut (vezi pct. 4.3).

Insuficienţă hepatică

Nitrofurantoina se va utiliza cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică, mai ales vȃrstnicii cu terapie de lungă durată cu nitrofurantoin vor necesita monitorizare (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare

Pentru administrare orală.

Acest medicament se va administra întotdeauna cu alimente sau lapte. Administrarea FUROLIN cu alimente, favorizează absorbţia şi optimizează eficienţa.

4.3 Contraindicaţii

• Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1
• Pacienţii cu insuficienţă renală (RFG sub 45 ml/minut)
• Deficit G6PD
• Porfiria acută
• Copii sub 3 luni şi femei gravide la termen (ȋn timpul travaliului sau nasterii) din cauza posibilităţii teoretice de anemie hemolitică fetală sau a nou-născutului, cauzată de sistemul enzimatic eritrocitar imatur
• Pacienţii cu antecedente de reacţii pulmonare sau hepatice, altele decât neuropatia periferică după utilizarea de nitrofurantoină sau alţi nitrofurani.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Utilizarea îndelungată a FUROLIN nu este recomandată. În timpul; tratamentului cu nitrofurantoină, pot să apară complicaţii pulmonare şi hepatice care să pună viaţa în pericol. (vezi pct. 4.8). Îin aceste cazuri, tratamentul trebuie oprit imediat şi instituite măsurile necesare.

Reacţii pulmonare

S-au observant reacţii pulmonare acute, subacute şi cronice la pacienţii trataţi cu nitrofurantoină. Dacă apar asemenea reacţii, administrarea de nitrofurantoină trebuie oprită imediat.

Reacţii pulmonare cronice (inclusiv fibroza pulmonară şi pneumonia interstiţială difuză) se pot dezvolta insidios şi apărea frecvent la vârstnici. Se recomandă monitorizarea atentă a afecţiunilor pulmonare la pacienţii cu terapie de lungă durată (mai ales vârstnici).

Hepatotoxicitate

Reacţii hepatice, incluzând hepatita, hepatita autoimină, icterul colestatic, hepatita cronică active şi necroza hepatică, apar cu raritate. Au fost raportate decese. Debutul hepatitei cronice active poate fi insidios iar pacienţii trebuie monitorizaţi periodic prin urmărirea modificărilor testelor biochimice care ar putea indica afectarea hepatică. În cazul apariţiei hepatitei, medicamentul trebuie oprit şi instituite măsurile necesare.

Afecţiuni preexistente ar putea masca reacţiile adverse pulmonare şi hepatice. Nitorfurantoina se administrează cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni pulmonare, afectarea funcţiei hepatice, afecţiuni neurologice şi diateză alergică

Neuropatia

Neuropatia periferică, care poate să devină gravă sau ireversibilă, se manifestă de obicei după două luni, şi poate pune viaţa în pericol. De aceea, la apariţia primelor semne de afectare neuronală (parestezii, slăbiciune) tratamentul trebuie oprit. Circumstanţe ca insuficienţa renală, anemia, diabetul zaharat, alcoolismul, tulburări electrolitice, deficit de vitamina B (mai ales deficienţa de folaţi) cresc riscul apariţiei neuropatiei periferice.

Teste de laborator

După administrarea de nitrofurantoină, urina se poate colora galben sau maroniu. Pacienţii care iau nitrofurantoină pot avea test fals pozitiv pentru glucoza urinară ( dacă se testează pentru substanţe reductoare urinare)

Nitrofurantoina poate afecta anumite teste de laborator. Rezultate fals-pozitive sau citiri incorect de mari pot să apară la testul glucozei urinare care se bazează pe reducerea sulfatului de cupru, cum este reactivul Benedict sau Clinitest (Ames). Cu toate acestea, nu interferă cu testul Clinistix.

Reacţii hematologice

Trebuie oprită administrarea de FUROLIN dacă există semne de hemoliză la persoane suspectate de deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (10% din persoanele cu pielea ȋnchisă la culoare de origine Afro-Caraibiană şi un procent redus de grupuri entice de origine Mediteraneană, Orientul Mijlociu sau Asia de Vest suferă de deficit de G6PD)

Excipienţi

Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare ca intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau malabsorbţie glucoză-galactoză, nu ar trebui sa utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Efectele altor medicamente asupra nitofurantoinei:

• Alimentele sau medicamentele care intârzie evacuarea gastrică cresc biodisponibilitatea nitrofurantoinei, probabil datorită unei mai bune dizolvări ȋn sucul gastric.
• Inhibitorii anhidrazei carbonice şi agenţii alcalinizanţi pot reduce acţiunea antibacteriană a nitrofurantoinei.
• Trisilicatul de magneziu co-administrat cu nitrofurantoina reduce absorbţia nitrofurantoinei.
• Ar putea exista un antagonism între quinolone şi nitrofurantoină: administrarea simultană nu este recomandată.
• Probenecidul şi sulfinpirazona pot reduce eliminarea renală a nitrofurantoinei.

Deoarece Nitrofurantoina aparţine unei clasei de agenţi antibacterieni, va avea următoarele interacţiuni:

• Vaccinul (oral) ȋmpotriva febrei tifoide: agenţii antibacterieni inactivează vaccinul ȋmpotriva febrei tifoide.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Numeroase date privind utilizarea la femeile gravide nu sugerează efecte teratogene sau toxicitate fetală/neonatală. Studiile la animale au arătat efecte toxice (vezi pct. 5.3). Dacă este indicată de un medic, nitrofurantoina se poate utiliza în timpul sarcinii.

Cu toate acestea, nitrofurantoina este contraincicată la femeile gravide în timpul travaliului şi al naşterii, din cauza riscului posibil de hemoliză a eritrocitelor imature ale nou-nascutului (vezi pct. 4.3).

Alăptarea

Urme de nitrofurantoină se detectează ȋn laptele matern. Nitrofurantoina se poate administra în timpul alăptării. A se evita alăptarea unui sugar sub o lună sau a unui sugar diagnosticat sau suspectat de a avea orice deficienţă de enzimă eritrocitară (inclusiv deficienţă G6PD).

Fertilitatea

La bărbaţi s-a observat, la doze suprateraputice, o oprire temporară a spermatogenezei şi reducerea numărului de spermatozoizi. Dozele clinice nu sunt asociate cu infertilitatea masculină. Datele la animale nu sugerează scăderea fertilităţii. la şobolan, la doze mari, s-a observat o oprire temporară a spermatogenezei.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nitrofurantoina poate provoca ameţeală şi somnolenţă. Dacă se întâmplă, pacientul nu trebuie să conducă autovehicule sau să folosească utilaje până nu dispar simptomele.

4.8 Reacţii adverse

Reacţiile adverse raportate la nitrofurantoină sunt prezentate mai jos pe aparate, organe şi sisteme. Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel: foarte frecvente (≥1/10), rare (≥1/10,000 şi <1/1,000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimtă din datele disponibile).

¹ Tratamentul trebuie înrerupt până la normalizarea hemoleucogramei.

² Tratamentul trebuie înrerupt la primul semn de afectare neurologică sau psihiatrică. ³ Dacă apare oricare din următoarele manifestări respiratorii, folosirea medicamentului trebuie oprită

⁴ Reacţiile pulmonarev acute apar de regulă in prima săptămână de tratament şi sunt reversibile după întreruperea tratamentului.

⁵ Confirmată prin diagnostic radiologic.

⁶ Reactţiile pulmonare cronice sunt rare la pacienţii cu tratament continuu pentru 6 luni sau mai mult, şi sunt mai des întâlnite la pacienţii vârstnici.

⁷ Se raportează decese. Icterul colestatic este iîn general asociat cu tratementul de scurtă durată (pânâ la 2 sâptămâni). Hepatita cronică activă, care ocazional duce la necroză, este ȋn general asociată cu tratamentul de lungă durată (6 luni). Tratamentul trebuie întrerupt la primele semne de hepatotoxicitate. Vezi pct. 4.4

Raportarea reacţiilor adverse suspecatate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

Simptome

Simptomele şi semnele de supradozare includ iritaţie gastrică, greaţă şi vărsături.

Tratament

Nu se cunoaşte un antidot specific. Cu toate acestea, nitrofurantoina se poate elimina prin hemodializă în cazul ingestiei recente. Tratmentul standard constă în inducerea emezei prin lavaj gastric îin decurs de o oră de la ingestie. Se recomandă monitorizarea hemoleucogramei, teste ale funcţiei hepatice şi pulmonare. Ingestia de cantitate mare de fluide pentru a stimula excreţia urinară a medicamentului.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antibacteriene pentru uz sistemic, alte antibacteriene, derivate de nitrofuran, codul ATC: J01XE01

Mecanism de acţiune

Nitrofurantoina aparţine clasei de nitrofurani. Concentraţiile active terapeutic se realizează numai în urină. Nitrofurantoina este cel mai activ în urina acidă iar dacă valoarea ph-ului este peste 8 mare parte din activitatea antibacteriană se pierde. Mecanismul exact de acţiune nu este cunoscut. Sunt descrise multiple moduri de acţiune. Nitrofurantoina inhibă numeroase enzime bacteriene.

Deasemenea inhibă proteinele ribozomale bacteriene şi astfel provoacă inhibiţia completă a sintezei proteinelor bacteriene.

Este posibil ca nitrofurantoina să lezeze şi AND-ul bacterian.

Rezistenţă

Rareori apare rezistenţă în timpul tratamentului cu nitrofurantoină, posibil din cauza faptului că nitrofurantoina are diferite mecanisme de acţiune. Rezistenţa se poate dezvolta în tratamentul de lungă durată. Rezistenţă indusă plasmidic este raportată la Escherichia coli. S-a observat sensibilitate redusă la bacteriile intestinal producatoare de ESBL. Rezistenţa se poate datora pierderii de nitrofuran reductază care generează intermediarii activi.

Valori critice

Valorile critice recomandate de EUCAST:

Pentru mai multe informaţii referitoare la valorile critice ale Comcentraţeia Minieă Inhibitoare (CMI), va rugăm consultaţi https://www.ema.europa.eu/documents/other/minimum-inhibitory-concentrationmic-breakpoints_en.xlsx

Tabelul de mai jos cuprinde un sumar al microorganismelor relevante pentru aceasta indicaţie. Speciile sensibile:

Staphylococcus aureus

Staphylococcus epidermidis

Staphylococcus saprophyticus

Enterococcus faecalis

Escherichia coli

Tipurile la care rezistenţa dobândită poate fi o problemă:

Citrobacter species

Enterobacter species

Klebsiella species

Organisme rezistente:

Proteus species

Pseudomonas species

Serratia species

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţia

Fiecare capsulă conţine macrocristale de nitrofurantoină, care se dizolvă şi se absorb mai lent decât microcristalele de nitrofurantoină. Nitrofurantoina se absoarbe rapid în porţiunea superioară a intestinului subţire. Ingestia împreună cu alimentele sau laptele accelerează absorbţia. Concentraţia plasmatică la doze terapeutice este redusă, cu maxime sub 1μg/ml.

Distribuţia

Între 60 şi 77% din nitrofurantoină este slab legată de albumina plasmatică. Distribuţia se face între compartimentele ţesutului intra şi extracelular. Cantităţi reduse de nitrofurantoină traversează bariera hematoplacentară.

Metabolizarea

Aproximativ 60% dintr-o doză de nitrofurantoină administrată este metabolizată primar enzimatic în aminofurani inactivi microbiologic care pot să decoloreze urina.

Eliminarea

Timpul de înjumătăţire în sânge sau plasmă este estimat la 60 minute. La pacienţii cu funcţie renală normală şi la doze medii, valorile medii sunt între 50 şi 200 micrograme/ml nitrofurantoină în urină.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studiile la animale au arătat că administrarea de nitrofurantoină duce la modificări degenerative ovariene şi testiculare la rozătoare, la doze mai mici decȃt dozele utilizate frecvent în clinică (trasformată în unităţi de suprafaţă corporală).

Tratamentul cu nitrofurantoină în timpul gestaţiei la rozătoare a arătat toxicitate embrionară, inclusiv stagnarea în creştere şi scăderea viabilităţii.

În studiul dezvoltării embriofetale la şobolan, s-a constatat creşterea numărului de rezorbţii, scăderea greutăţii la naştere a puilor vii şi în ziua a 4-a postnatal, scăderea viabilitaţii puilor in a 4-a zi după naştere, la lotul care a primit 20 mg/kgc/zi , generănd NOAEL de 10 mg/kc/zi pentru efectul embriotoxic.

Nitrofurantoina a avut un efect toxic clar asupra spermatogenezei la şobolan la doze de 10 mg/kgc/zi şi peste. Degenerescenţa/atrofia ovariană s-a produs la doze mai mari.

Nitrofurantoina are efect mutagenic atât in vitro cât şi in vivo.

Studiile carcinogenitate pe termen lung au arătat apariţia de tumori ovariene la femelele de şoarece şi un efect slab la masculii de şobolan (osos şi renal).

Deşi nu sunt date relevante clinic, nitrofurantoina se recomandă a fi utilizată pe termen lung numai dacă nu sunt disponibile alte alternative terapeutice.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Amidon de porumb

Monohidrat de lactoză

Talc (E553b)

50 mg capsule

Corp

Dioxid de titan (E171)

Gelatină

Capac

Oxid galben de fer (E172)

Dioxid de titan (E171)

Gelatină

100 mg capsule

Corp şi Capac

Dioxid de titan (E171)

Oxid galben de fer (E172)

Gelatină

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere din PVC/Al conţinând 20 sau 30 capsule.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Iasis Pharmaceuticals Hellas S.A.

Leōfóros Fylīs 137, Kamateró

134 51

Grecia

Tel: +30 2102311031

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

15624/2024/01-02

15625/2024/01-02

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: Octombrie 2024

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Octombrie 2024