MENVEO

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Menveo pulbere şi soluţie pentru soluţie injectabilă vaccin meningococic conjugat de grup A, C, W-135 şi Y

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

O doză (0,5 ml de vaccin reconstituit) conţine:

(Conţinut iniţial în pulbere)

• Oligozaharidă meningococică de grup A 10 micrograme conjugată cu proteina Corynebacterium diphtheriae CRM₁₉₇ 16,7 până la 33,3 micrograme

(Conţinut iniţial în soluţie)

• Oligozaharidă meningococică de grup C 5 micrograme conjugată cu proteina Corynebacterium diphtheriae CRM₁₉₇ 7,1 până la 12,5 micrograme

• Oligozaharidă meningococică de grup W-135 5 micrograme conjugată cu proteina Corynebacterium diphtheriae CRM₁₉₇ 3,3 până la 8,3 micrograme

• Oligozaharidă meningococică de grup Y 5 micrograme conjugată cu proteina Corynebacterium diphtheriae CRM₁₉₇ 5,6 până la 10,0 micrograme

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere şi soluţie pentru soluţie injectabilă (pulbere şi soluţie pentru preparate injectabile). Pulberea este o masă aglutinată albă până la aproape albă.

Soluţia este limpede şi incoloră.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Menveo este indicat pentru imunizarea activă a copiilor (începând cu vârsta de 2 ani), a adolescenţilor şi a adulţilor cu risc de expunere la Neisseria meningitidis, grupurile A, C, W-135 şi Y, pentru prevenirea bolii invazive.

Acest vaccin trebuie utilizat conform recomandărilor oficiale.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Copii (începând cu vârsta de 2 ani), adolescenţi şi adulţi

Menveo trebuie administrat în doză unică (0,5 ml).

Pentru a asigura un titru optim al anticorpilor pentru toate serogrupurile conţinute în vaccin, schema de vaccinare primară cu Menveo trebuie efectuată cu o lună înainte de a exista riscul de expunere la Neisseria meningitidis grupurile A, C, W-135 şi Y. Anticorpi bactericizi (hSBA≥ 1:8) s-au observat la cel puţin 64% dintre subiecţi la 1 săptămână după vaccinare (vezi pct. 5.1 pentru datele de imunogenitate specifice fiecărui serogrup).

Adulți cu vârsta mai înaintată şi persoane vârstnice

Există date limitate provenite de la adulți cu vârsta mai înaintată (cu vârsta cuprinsă între 56 şi 65 de ani) şi nu există date provenite de la persoane vârstnice (cu vârsta > 65 de ani).

Vaccinare de rapel

Date referitoare la persistenţa pe termen lung a anticorpilor după vaccinarea cu Menveo sunt disponibile până la 5 ani după vaccinare (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

Menveo poate fi administrat ca doză de rapel la subiecţii care au fost vaccinaţi anterior cu Menveo, cu alte vaccinuri meningococice conjugate sau cu alte vaccinuri polizaharidice meningococice neconjugate. Necesitatea administrării unei doze de rapel şi intervalul de timp pentru administrare la subiecţii vaccinaţi anterior cu Menveo trebuie stabilite conform recomandărilor naţionale.

Copii cu vârsta mai mică de 2 ani

Siguranţa şi eficacitatea Menveo la copii cu vârsta sub 2 ani nu au fost încă stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 5.1, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Mod de administrare

Menveo se administrează prin injectare intramusculară, de preferat în muşchiul deltoid.

Nu trebuie administrat intravascular, subcutanat sau intradermic.

Trebuie utilizate locuri de injectare separate dacă se administrează mai mult de un vaccin concomitent.

Pentru instrucţiuni privind prepararea şi reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la anatoxina difterică (CRM₁₉₇) sau o reacţie care a pus viaţa în pericol după o administrare anterioară a unui vaccin care conţinea componente similare (vezi pct. 4.4).

La fel ca în cazul altor vaccinuri, administrarea Menveo trebuie amânată la persoanele care manifestă o boală febrilă acută severă. Prezenţa unei infecţii minore nu reprezintă o contraindicaţie.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Trasabilitate

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

Hipersensibilitate și anafilaxie

Înainte de injectarea oricărui vaccin, persoana responsabilă pentru administrare trebuie să ia toate măsurile cunoscute de precauţie pentru prevenirea reacţiilor alergice sau de altă natură, incluzând antecedentele medicale complete şi starea de sănătate actuală. La fel ca în cazul tuturor vaccinurilor injectabile, trebuie să fie întotdeauna disponibile tratament medical şi supraveghere adecvate pentru eventualitatea apariţiei de reacţii anafilactice rare după administrarea vaccinului.

Reacții asociate cu anxietatea

În asociere cu vaccinarea pot să apară reacţii legate de anxietate, inclusiv reacţii vasovagale (sincopă), hiperventilaţie sau reacţii legate de stres, ca răspuns psihogen la injecţia cu ac (vezi pct. 4.8 ). Este importantă respectarea unor proceduri care să evite vătămările cauzate de un eventual leşin.

Menveo nu trebuie administrat în niciun caz intravascular.

Limite ale eficacității

Menveo nu furnizează protecţie împotriva infecţiilor produse de alte serogrupuri ale N. meningitidis care nu sunt prezente în vaccin.

La fel ca în cazul oricărui vaccin, este posibil ca răspunsul imunitar de protecţie să nu apară la toate persoanele vaccinate (vezi pct. 5.1).

Studiile efectuate cu Menveo au evidenţiat o reducere a titrurilor serice de anticorpi bactericizi împotriva serogrupului A, când se utilizează complement uman la testare (hSBA) (vezi pct. 5.1). Nu se cunoaşte relevanţa clinică a reducerii titrurilor de anticorpi împotriva serogrupului A la hSBA. Dacă se preconizează că o persoană prezintă un risc special de expunere la Men A şi i s-a administrat o doză de Menveo cu aproximativ mai mult de un an înainte, se poate lua în considerare administrarea unei doze de rapel.

Nu există date privind aplicabilitatea vaccinului pentru profilaxia post-expunere.

Persoane imunocompromise

La persoanele imunocompromise, vaccinarea poate să nu conducă la un răspuns adecvat de protecţie în anticorpi. Deşi infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) nu constituie o contraindicaţie, Menveo nu a fost evaluat în mod specific la persoanele imunocompromise. Persoanele cu deficite ale complementului sau persoanele cu asplenie funcţională sau anatomică pot să nu prezinte un răspuns imunitar la vaccinurile meningococice conjugate de grup A, C, W-135 şi Y.

Persoanele cu deficit cunoscut al complementului (de exemplu, deficit de C3 sau C5) și persoanele care primesc tratamente care inhibă activarea complementului terminal (de exemplu, eculizumab), prezintă un risc crescut de boală invazivă determinată de Neisseria meningitidis grup A, C, W-135 şi Y, chiar dacă dezvoltă anticorpi după vaccinare cu Menveo.

Trombocitopenie și tulburări de coagulare

Menveo nu a fost evaluat la persoanele cu trombocitopenie, tulburări hemoragice sau cărora li se administrează tratament cu anticoagulante, datorită riscului de producere a hematoamelor. Raportul risc-beneficiu pentru persoanele cu risc de producere a hematoamelor după administrarea intramusculară trebuie evaluat de către personalul medical.

Excipienți cu efect cunoscut

Sodiu

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine sodiu”.

Potasiu

Acest medicament conţine potasiu mai puţin de 1 mmol (39 mg) per doză, adică practic „nu conţine potasiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Menveo poate fi administrat concomitent cu oricare dintre următoarele vaccinuri: pentru hepatita A şi B monovalent şi combinat, pentru febra galbenă, pentru febra tifoidă (Vi polizaharidic), pentru encefalita japoneză, antirabic şi pentru grup meningococic B (Bexsero).

La copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani), Menveo a fost evaluat în două studii de administrare concomitentă, fie exclusiv cu vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular adsorbit (dTpa), fie cu dTpa şi vaccinul tetravalent recombinant împotriva papilomavirusului uman (tipurile 6, 11, 16 şi 18) (HPV), iar ambele studii au sprijinit administrarea concomitentă a vaccinurilor.

Administrarea Menveo la o lună după dTpa a determinat răspunsuri serologice semnificativ mai reduse din punct de vedere statistic pentru serogrupul W-135. Având în vedere că nu a existat un impact direct asupra ratei de seroprotecţie, consecinţele clinice nu sunt cunoscute în prezent. Au existat dovezi ale unei supresii a răspunsului în anticorpi la două din trei antigene pertussis. Relevanţa clinică a acestei constatări nu este cunoscută. După vaccinare, peste 97% dintre subiecţi au avut titruri de anticorpi anti pertussis detectabile pentru toate cele trei antigene pertussis.

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani, nu sunt disponibile date privind evaluarea siguranţei şi imunogenităţii altor vaccinuri utilizate în perioada copilăriei în cazul administrării concomitente cu Menveo.

Nu a fost studiată administrarea Menveo concomitent cu alte vaccinuri altele decât cele enumerate mai sus. Vaccinurile concomitente trebuie administrate întotdeauna în locuri de injectare separate, de preferat în partea opusă. Trebuie verificat dacă reacţiile adverse pot să fie intensificate prin administrarea concomitentă.

Dacă persoana căreia i se administrează vaccinul este supusă unui tratament imunosupresiv, răspunsul imunologic poate fi diminuat.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Nu sunt disponibile suficiente date clinice cu privire la expunerea în timpul sarcinii.

În studii non-clinice, Menveo nu a avut efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale. Având în vedere severitatea bolii meningococice invazive produse de serogrupurile A, C, W-135 şi Y ale Neisseria meningitidis, sarcina nu trebuie să împiedice vaccinarea în cazul în care riscul de expunere este clar definit.

Deşi nu sunt disponibile suficiente date clinice referitoare la utilizarea Menveo în timpul alăptării, este puţin probabil ca anticorpii excretaţi în laptele matern să fie dăunători la ingerarea de către sugarul alăptat. Ca urmare, Menveo poate fi utilizat în timpul alăptării.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Menveo nu are sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Cu toate acestea, unele dintre reacțiile menționate la punctul 4.8 „Reacții adverse” pot afecta temporar capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranță

Cele mai frecvente reacții adverse raportate în decurs de 7 zile de la vaccinarea cu o singură doză de Menveo, la persoanele cu vârsta de 2 ani și peste, au fost durerea la locul injectării (42,7%), cefaleea (26,4%), eritemul la locul injectării ≤ 50 mm (18,1%), starea generală de rău (17,3%), indurația la locul injectării ≤ 50 mm (15,1%), mialgia (13,5%) și iritabilitatea (11,3%) la copiii cu vârsta între 2 și 10 ani. Aceste reacții adverse au fost predominant de intensitate ușoară sau moderată.

Lista tabelară a reacțiilor adverse

Siguranța Menveo la persoane cu vârsta de 2 ani și peste a fost evaluată în 11 studii randomizate. În analizele de siguranță au fost incluse 12775 de persoane. Dintre acestea, 3334 participanți cu vârsta între 2 și 10 ani și 9441 participanți cu vârsta între 11 și 65 de ani au fost expuși la Menveo în cadrul studiilor clinice finalizate.

Următoarele reacții adverse, prezentate în Tabelul 1 de mai jos, au fost identificate în studiile clinice efectuate cu Menveo la persoanele cu vârsta de 2 ani și peste, precum și în urma supravegherii de după punerea pe piață.

Reacțiile adverse sunt listate mai jos pe clase de aparate, sisteme și organe, conform sistemului MedDRA și în funcție de frecvență. În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate descrescător în ordinea gravității.

Foarte frecvente (≥ 1/10)

Frecvente (≥ 1/100 și < 1/10)

Mai puțin frecvente (≥ 1/1000 și < 1/100)

Rare (≥ 1/10000 și < 1/1000)

Foarte rare (< 1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Tabelul 1: Reacții adverse

¹ Reacție adversă raportată în perioada de supraveghere de după punerea pe piață

² Raportată la copiii cu vârsta între 2 și 10 ani

³ Raportată la persoanele cu vârsta între 11 și 65 de ani

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: vaccinuri meningococice, codul ATC: J07AH08

Imunogenitatea

Eficacitatea Menveo a fost dedusă prin măsurarea producţiei de anticorpi anticapsulari cu activitate bactericidă specifici serogrupurilor. Nivelul seric al activităţii bactericide (SBA) a fost măsurat utilizând ser uman ca sursă a complementului exogen (hSBA). hSBA a reprezentat corelaţia iniţială privind protecţia împotriva bolii meningococice.

Imunogenitatea a fost evaluată în studii clinice randomizate, multicentrice, controlate activ, care au inclus copii (cu vârsta între 2 şi 10 ani), copii şi adolescenţi (cu vârsta între 11 şi 18 ani), adulţi (cu vârsta între 19 şi 55 de ani) şi adulţi mai în vârstă (cu vârsta între 56 şi 65 de ani).

Imunogenitatea la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani

În studiul pivot V59P20 imunogenitatea Menveo a fost comparată cu cea a ACWY-D; 1 170 copii au fost vaccinaţi cu Menveo, iar la 1 161 copii s-a administrat vaccinul comparator, în populaţiile per protocol. În două studii de susţinere V59P8 şi V59P10 imunogenitatea Menveo a fost comparată cu cea a ACWY-PS.

În studiul pivot, randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator, V59P20, în care participanţii au fost randomizaţi în funcţie de vârstă (între 2 şi 5 ani şi între 6 şi 10 ani), a fost comparată imunogenitatea unei doze unice de Menveo, la o lună după vaccinare, cu cea a unei doze unice de ACWY-D. Rezultatele referitoare la imunogenitate la o lună după vaccinarea cu Menveo, la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani şi la cei cu vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani sunt rezumate în Tabelul 2.

Tabelul 2: Valorile serice ale titrurilor de anticorpi bactericizi la Menveo după o lună de la vaccinare, la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 de ani şi la cei cu vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani

* TMG= titru mediu geometric

Într-un alt studiu randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator (V59P8), copii din SUA au fost imunizaţi cu o singură doză, fie de Menveo (N=284), fie de ACWY-PS (N=285). La copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani, precum şi în fiecare grup de vârstă (2-5 ani şi 6-10 ani), răspunsul imun exprimat prin procentul de subiecţi care au prezentat răspuns serologic, hSBA≥1:8 şi TMG nu numai că a fost non-inferior faţă de vaccinul comparator ACWY-PS, dar a fost şi mai crescut, din punct de vedere statistic, faţă de vaccinul comparator, pentru toate serogrupurile şi toate măsurătorile parametrilor imunitari efectuate la o lună după vaccinare. La 1 an după vaccinare, răspunsul imun pentru Menveo a rămas în continuare mai crescut din punct de vedere statistic decât pentru ACWY-PS pentru serogrupurile A, W-135 şi Y, acesta fiind exprimat prin procentul de subiecţi cu hSBA≥1:8 şi TMG. Referitor la aceste criterii de evaluare finale, Menveo a fost non-inferior pentru serogrupul C (Tabelul 3). Nu se cunoaşte relevanţa clinică a răspunsurilor imune post-vaccinare mai crescute.

Tabelul 3: Imunogenitatea pentru o doză de Menveo sau ACWY-PS la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani, măsurată la o lună după vaccinare şi la douăsprezece luni post-vaccinare

* TMG= titru mediu geometric

Într-un alt studiu randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator (V59P10), efectuat în Argentina, copii au fost imunizaţi cu o singură doză, fie de Menveo (N = 949), fie de ACWY-PS (N = 551). Imunogenitatea a fost evaluată la un subgrup de 150 de subiecţi din fiecare grup de vaccinare. Răspunsul imun observat la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani a fost similar celui observat în studiul V59P8 expus mai sus: răspunsul imun pentru Menveo la o lună post-vaccinare, exprimat prin procentul de subiecţi cu răspuns serologic, hSBA ≥ 1:8 şi TMG a fost non-inferior faţă de cel pentru ACWY-PS.

Un studiu randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator, a fost efectuat la copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 59 luni în Finlanda şi Polonia (V59P7). Un total de 199 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 2-5 ani au fost incluşi în populaţia per protocol referitoare la imunogenitatea Menveo, iar 81 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani au fost incluşi în grupul ACWY-PS.

La o lună după prima vaccinare, procentele de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 au fost în mod consecvent mai mari în grupul la care s-a administrat Menveo, pentru toate cele patru serogrupuri (63% comparativ cu 39%, 46% comparativ cu 39%, 78% comparativ cu 59% şi 65% comparativ cu 57%, pentru Menveo comparativ cu ACWY-PS pentru serogrupurile A, C, W-135 şi respectiv Y).

Într-un studiu randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator (V59_57) realizat în SUA, a fost comparată imunogenitatea administrării unei scheme cu 2 doze cu cea a unei singure doze de Menveo, la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani şi între 6 şi 10 ani (N = 715).

În momentul de referinţă, procentul subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 în cele două grupe de vârstă a fost de 1%-5% pentru serogrupul A, 13%-28% pentru serogrupul C, 42%-64% pentru serogrupul W- 135 şi 6%-19% pentru serogrupul Y. La 1 lună după ultima vaccinare, procentele subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 în grupul la care s-au administrat 2 doze şi în grupul la care s-a administrat o singură doză, în cele două grupe de vârstă, au fost: 90%-95% comparativ cu 76%–80% pentru serogrupul A, 98%-99% comparativ cu 76%-87% pentru serogrupul C, 99% comparativ cu 93%-96% pentru serogrupul W-- 135 şi 96% comparativ cu 65%-69% pentru serogrupul Y. TMG au fost mai mari în grupul la care s-au administrat 2 doze decât în cel la care s-a administrat o singură doză, la 1 lună după vaccinare, la ambele grupe de vârstă; totuşi, această diferenţă a fost mai puţin pronunţată în grupa cu vârstă mai mare.

La 1 an după vaccinare, procentele subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 după administrarea schemei cu 2 doze şi după administrarea unei singure doze au fost ambele mai mici comparativ cu valorile la 1 lună după vaccinare (30% după schema cu 2 doze, 11%-20% după schema cu o singură doză pentru serogrupul A; 61%-81% şi 41%-55% pentru serogrupul C; 92%-94% şi 90%-91% pentru serogrupul W- 135; 67%-75% şi 57%-65% pentru serogrupul Y). Diferenţele între TMG hSBA în grupul la care s-a administrat schema cu 2 doze şi în cel la care s-a administrat schema cu o singură doză, la 1 an după vaccinare, au fost mai mici decât cele observate la 1 lună după vaccinare.

Beneficiul clinic al schemei de vaccinare cu 2 doze la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani nu este cunoscut.

Persistenţa răspunsului imun şi a răspunsului după doza de rapel la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani

Persistenţa anticorpilor la 5 ani după vaccinarea primară a fost evaluată în studiul V59P20E1, care a fost o prelungire a studiului V59P20. A fost observată persistenţa anticorpilor faţă de serogrupurile C, W--135 şi Y, iar procentul subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 a fost de 32% şi 56% împotriva serogrupului C la subiecţi cu vârsta cuprinsă între 2-5, respectiv 6-10 ani, şi de 74% şi 80% împotriva serogrupului W--135, şi de 48% şi 53% împotriva serogrupului Y. TMG a fost 6,5 respectiv 12 pentru serogrupul C, 19 şi 26 pentru serogrupul W--135 şi 8,13 şi 10 pentru serogrupul Y. Pentru serogrupul A, 14% şi 22% dintre subiecţii cu vârste cuprinse între 2-5, respectiv 6-10 ani, au avut un hSBA ≥ 1:8 (TMG 2,95 şi 3,73).

La copii s-a administrat Menveo şi ca doză de rapel, la 5 ani după vaccinarea primară cu doză unică. Toţi subiecţii din ambele grupuri de vârstă au avut un hSBA ≥ 1:8 pentru toate serogrupurile, cu titruri de anticorpi de câteva ori mai mari decât cele observate după vaccinarea primară (tabelul 4).

Tabelul 4: Persistenţa răspunsului imun la 5 ani după vaccinarea primară cu Menveo şi răspunsurile imune la 1 lună după administrarea unei doze de rapel la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 2 - 5 ani şi 6 - 10 ani în momentul vaccinării primare

* TMG= titru mediu geometric

Imunogenitatea la persoane cu vârsta de 11 ani şi peste

În studiul pivot (V59P13), adolescenţilor şi adulţilor li s-a administrat fie o doză de Menveo (N = 2 649) sau o doză de vaccin comparator ACWY-D (N = 875). Serurile s-au recoltat atât înainte de vaccinare, cât şi la o lună de la vaccinare.

Într-un alt studiu (V59P6) efectuat la 524 de adolescenţi, imunogenitatea Menveo a fost comparată cu cea a ACWY-PS.

Imunogenitatea la copii şi adolescenţi

La populaţia cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani din studiul pivot, V59P13, imunogenitatea unei doze unice de Menveo după o lună de la vaccinare este comparată cu vaccinul ACWY-D. Rezultatele privind imunogenitatea după o lună de la administrarea Menveo sunt prezentate mai jos în Tabelul 5.

Tabelul 5: Valorile serice ale titrurilor de anticorpi bactericizi după administrarea Menveo, la o lună de la vaccinare, la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 de ani

* TMG= titru mediu geometric

La subgrupul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani, seronegativi la momentul iniţial (hSBA < 1:4), procentele subiecţilor la care s-a obţinut hSBA ≥ 1:8 după administrarea unei doze de Menveo au fost următoarele: pentru serogrupul A 75% (780/1039); pentru serogrupul C 80% (735/923); pentru serogrupul W-135 94% (570/609); pentru serogrupul Y 81% (510/630).

Într-un studiu de non-inferioritate, V59P6, imunogenitatea a fost evaluată la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 17 ani, care au fost randomizaţi fie pentru administrarea Menveo, fie a vaccinului ACWY-PS. S-a dovedit că Menveo este non-inferior faţă de vaccinul ACWY-PS pentru toate serogrupurile (A, C, W-135 şi Y) pe baza răspunsului serologic, obţinându-se hSBA ≥ 1:8 la toate grupurile de subiecţi, precum şi pe baza mediei geometrice a titrurilor (TMG).

Tabelul 6: Imunogenitatea pentru o doză de Menveo sau ACWY-PS la adolescenţi, măsurată la o lună după vaccinare

* TMG= titru mediu geometric

La un an după vaccinare, la aceiaşi subiecţi, comparativ cu ACWY-PS, s-au obţinut hSBA ≥ 1:8 la proporţii mai mari de subiecţi vaccinaţi cu Menveo, pentru serogrupurile C, W-135, şi Y, cu niveluri comparabile pentru serogrupul A. S-au efectuat constatări similare la compararea mediilor geometrice ale titrurilor (TMG) hSBA.

Persistenţa răspunsului imun şi a răspunsului după doza de rapel la adolescenţi

În studiul V59P13E1, persistenţa răspunsului imun împotriva serogrupurilor A, C, W-135 şi Y a fost evaluată la 21 de luni, 3 ani şi 5 ani după vaccinarea primară la subiecţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani la data vaccinării. Procentul subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 a rămas constant împotriva serogrupurilor C, W-135 şi Y la un interval de timp cuprins între 21 de luni şi 5 ani după vaccinare în grupul cu Menveo şi a scăzut uşor în timp împotriva serogrupului A (tabelul 7). La 5 ani după vaccinarea primară, în grupul cu Menveo au existat procente de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 semnificativ mai mari împotriva tuturor celor patru serogrupuri, comparativ cu subiecţii din grupul de control care nu au fost vaccinaţi.

Tabelul 7: Persistenţa răspunsului imun la aproximativ 21 de luni, 3 ani şi 5 ani după vaccinarea cu Menveo (subiecţii aveau vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani la data vaccinării)

* TMG= titru mediu geometric

La 3 ani după vaccinarea primară cu Menveo sau cu ACWY-D a fost administrată o doză de rapel de Menveo. În ambele grupuri a fost evidenţiat un răspuns puternic la doza de rapel de Menveo la o lună după vaccinare (100% dintre subiecţi au avut hSBA ≥ 1:8 la toate serogrupurile) şi acest răspuns a persistat în mare măsură la 2 ani după doza de rapel pentru serogrupurile C, W-135 şi Y (cu 87% până la 100% dintre subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 la toate serogrupurile). O mică scădere a fost observată la procentul de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 împotriva serogrupului A, deşi procentul a fost totuşi mare (între 77% şi 79%). TMG a scăzut în timp, conform estimărilor, dar a rămas la valori cuprinse între 2 şi 8 ori mai mari decât valorile înregistrate înainte de doza de rapel (tabelul 9).

În studiul V59P6E1, la un an după vaccinare, procentul de subiecţi la care s-a administrat Menveo cu hSBA ≥ 1:8 a rămas semnificativ mai mare în comparaţie cu subiecţii la care s-a administrat ACWY-PS pentru serogrupurile C, W-135 şi Y şi a fost asemănător între cele două grupe de studiu pentru serogrupul A. TMG hSBA pentru serogrupurile W-135 şi Y au fost mai mari la subiecţii la care s-a administrat Menveo. La 5 ani după vaccinare, procentul de subiecţi la care s-a administrat Menveo cu hSBA ≥ 1:8 a rămas semnificativ mai mare în comparaţie cu subiecţii la care s-a administrat ACWY-PS pentru serogrupurile C şi Y. Pentru serogrupurile W-135 şi Y s-au observat TMG hSBA mai mari (tabelul 8).

Tabelul 8: Persistenţa răspunsului imun la aproximativ 12 luni şi 5 ani după vaccinarea cu Menveo şi ACWY-PS (subiecţii aveau vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani la data vaccinării)

* TMG= titru mediu geometric

La 5 ani după vaccinarea primară cu Menveo sau ACWY-PS a fost administrată o doză de rapel de Menveo. La 7 zile după administrarea dozei de rapel, între 98%-100% dintre subiecţii care au primit anterior Menveo şi între 73%-84% dintre subiecţii care au primit anterior ACWY-PS au atins valori ale hSBA ≥ 1:8 împotriva serogrupurilor A, C, W-135 şi Y. La o lună după vaccinare, procentul de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 a fost de 98%-100% şi, respectiv, 84%-96%.

De asemenea, o creştere semnificativă a TMG hSBA împotriva tuturor celor patru serogrupuri a fost observată la 7 şi 28 de zile după administrarea dozei de rapel (tabelul 9).

Tabelul 9: Răspuns la doza de rapel: răspunsurile anticorpilor bactericizi la doza de rapel cu Menveo administrată la 3 sau la 5 ani după vaccinarea primară cu Menveo sau ACWY-PS la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 17 ani

Imunogenitatea la adulţi

În studiul pivot privind imunogenitatea, V59P13, răspunsurile imunitare la Menveo au fost evaluate la adulţi cu vârsta cuprinsă între 19 şi 55 de ani. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 10. La subgrupul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 19 şi 55 de ani, seronegativi la momentul iniţial, proporţiile subiecţilor la care s-a obţinut hSBA ≥ 1:8 după administrarea unei doze de Menveo au fost următoarele: pentru serogrupul A 67% (582/875); pentru serogrupul C 71% (401/563); pentru serogrupul W-135 82% (131/160); pentru serogrupul Y 66% (173/263).

Tabelul 10: Valorile serice ale titrurilor de anticorpi bactericizi la Menveo, după o lună de la vaccinare, la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 19 şi 55 de ani

* TMG= titru mediu geometric

Declanşarea răspunsului imun după vaccinarea primară cu Menveo la subiecţi sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 22 de ani a fost evaluată în studiul V59P6E1. La 7 zile după vaccinare, 64% dintre subiecţi au atins valori hSBA ≥ 1:8 împotriva serogrupului A şi 88% până la 90% dintre subiecţi au avut anticorpi bactericizi împotriva serogrupurilor C, W-135 şi Y. La o lună după vaccinare, 92% până la 98% dintre subiecţi au avut hSBA ≥ 1:8 împotriva serogrupurilor A, C, W-135 şi Y. De asemenea, un răspuns imun puternic, determinat prin TMG hSBA împotriva tuturor serogrupurilor a fost observat la 7 zile (TMG între 34 şi 70) şi la 28 de zile (TMG între 79 şi 127) după administrarea unei singure doze de vaccin.

Imunogenitatea la adulții cu vârsta mai înaintată (cu vârsta cuprinsă între 56 - 65 de ani)

Imunogenitatea comparativă a Menveo faţă de ACWY-PS a fost evaluată la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 56 şi 65 de ani în studiul V59P17. Proporţiile subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 au fost non-inferioare celor pentru ACWY-PS pentru toate cele patru serogrupuri, fiind superioare din punct de vedere statistic pentru serogrupurile A şi Y (Tabelul 11).

Tabelul 11: Imunogenitatea pentru o doză de Menveo sau ACWY-PS la adulţii cu vârsta între 56 şi 65 de ani, măsurată la o lună după vaccinare

Datele disponibile la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 23 de luni

Imunogenitatea Menveo la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 23 de luni a fost evaluată în cadrul mai multor studii. Deşi un procent ridicat dintre pacienţi au atins un titru hSBA de peste 1:8 după administrarea unei scheme cu 4 doze de Menveo, iar în studiile în care s-au administrat scheme cu 2 doze şi o singură doză procentele au fost mai reduse, Menveo a fost comparat cu un alt vaccin meningococic într-un singur studiu pivot, în cadrul căruia nu s-a obţinut un răspuns cel puţin echivalent cu cel al unui vaccin monovalent conjugat de serotip C (după o singură doză, la vârsta de 12 luni). Datele disponibile în acest moment sunt insuficiente pentru a stabili eficacitatea Menveo în cazul copiilor cu vârsta sub 2 ani. Vezi punctul 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Nu este cazul.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale privind evaluarea toxicităţii după doze repetate şi a toxicităţii asupra funcţiei de reproducere şi asupra dezvoltării.

La animalele de laborator, nu s-au observat reacţii adverse la femelele gestante de iepure vaccinate sau la puii acestora până în ziua 29 de la naştere.

Nu s-au observat efecte asupra fertilităţii la femelele de iepure cărora li s-a administrat Menveo înainte de împerechere şi în timpul gestaţiei.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Pulbere

Zahăr

Dihidrogenofosfat de potasiu

Soluţie

Dihidrogenofosfat de sodiu monohidrat

Fosfat disodic dihidrat

Clorură de sodiu

Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la punctul 6.6.

6.3 Perioada de valabilitate

4 ani

Medicamentul trebuie utilizat imediat după reconstituire. S-au demonstrat totuşi stabilitatea chimică şi fizică după reconstituire timp de 8 ore la temperaturi sub 25 °C.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2 °C - 8 °C). A nu se congela.

A se păstra flacoanele în cutie, pentru a fi protejate de lumină.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după reconstituire, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Pulbere în flacon (sticlă de tip I) cu dop (din cauciuc butilic acoperit cu strat de fluoropolimer) şi soluţie în flacon (sticlă de tip I) cu dop (din cauciuc butilic).

Ambalaje de o doză (2 flacoane), cinci doze (10 flacoane) sau zece doze (20 flacoane).

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Menveo trebuie preparat pentru administrare prin reconstituirea pulberii (din flacon) cu soluţia (din flacon).

Conţinutul celor două flacoane diferite (pulberea MenA şi soluţia MenCWY) se amestecă înainte de vaccinare, rezultând 1 doză de 0,5 ml.

Componentele vaccinului trebuie examinate vizual înainte şi după reconstituire.

Utilizaţi o seringă şi un ac potrivit (21G, 40 mm lungime sau 21G, 1 ½ ţoli lungime), extrageţi întregul conţinut al flaconului cu soluţie şi injectaţi-l în flaconul cu pulbere pentru a reconstitui componentul conjugat MenA.

Răsturnaţi şi agitaţi puternic flaconul, iar apoi extrageţi 0,5 ml din produsul reconstituit. Reţineţi că este normal să rămână o cantitate mică de lichid în flacon după extragerea unei doze.

După reconstituire, vaccinul va fi o soluţie limpede, incoloră până la galben deschis, fără particule străine vizibile. Aruncaţi vaccinul în eventualitatea în care observaţi particule străine şi/sau modificări ale aspectului fizic.

Înainte de injectare, schimbaţi acul cu un alt ac adecvat pentru administrare. Asiguraţi-vă că nu există bule de aer în seringă înainte de administrarea vaccinului.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

GSK Vaccines S.r.l.

Via Fiorentina 1

53100 Siena, Italia

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/10/614/002

EU/1/10/614/003

EU/1/10/614/004

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 15 martie 2010

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 4 decembrie 2014

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente https://www.ema.europa.eu

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Menveo soluţie injectabilă vaccin meningococic conjugat de grup A, C, W-135 şi Y

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

O doză (0,5 ml) conţine:

• Oligozaharidă meningococică de grup A 10 micrograme conjugată cu proteina Corynebacterium diphtheriae CRM₁₉₇ 16,7 până la 33,3 micrograme

• Oligozaharidă meningococică de grup C 5 micrograme conjugată cu proteina Corynebacterium diphtheriae CRM₁₉₇ 7,1 până la 12,5 micrograme

• Oligozaharidă meningococică de grup W-135 5 micrograme conjugată cu proteina Corynebacterium diphtheriae CRM₁₉₇ 3,3 până la 8,3 micrograme

• Oligozaharidă meningococică de grup Y 5 micrograme conjugată cu proteina Corynebacterium diphtheriae CRM₁₉₇ 5,6 până la 10,0 micrograme

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă.

Soluţia este limpede şi incoloră.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Menveo este indicat pentru imunizarea activă a copiilor (începând cu vârsta de 2 ani), a adolescenţilor şi a adulţilor cu risc de expunere la Neisseria meningitidis, grupurile A, C, W-135 şi Y, pentru prevenirea bolii invazive.

Acest vaccin trebuie utilizat conform recomandărilor oficiale.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Copii (începând cu vârsta de 2 ani), adolescenţi şi adulţi

Menveo trebuie administrat în doză unică (0,5 ml).

Pentru a asigura un titru optim al anticorpilor pentru toate serogrupurile conţinute în vaccin, schema de vaccinare primară cu Menveo trebuie efectuată cu o lună înainte de a exista riscul de expunere la Neisseria meningitidis grupurile A, C, W-135 şi Y. Anticorpi bactericizi (hSBA ≥ 1:8) s-au observat la cel puţin 64% dintre subiecţi la 1 săptămână după vaccinare (vezi pct. 5.1 pentru datele de imunogenitate specifice fiecărui serogrup).

Adulți cu vârsta mai înaintată şi persoane vârstnice

Există date limitate provenite de la adulți cu vârsta mai înaintată (cu vârsta cuprinsă între 56 şi 65 de ani) şi nu există date provenite de la persoane vârstnice (cu vârsta > 65 de ani).

Vaccinare de rapel

Date referitoare la persistenţa pe termen lung a anticorpilor după vaccinarea cu Menveo sunt disponibile până la 5 ani după vaccinare (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

Menveo poate fi administrat ca doză de rapel la subiecţii care au fost vaccinaţi anterior cu Menveo, cu alte vaccinuri meningococice conjugate sau cu alte vaccinuri polizaharidice meningococice neconjugate. Necesitatea administrării unei doze de rapel şi intervalul de timp pentru administrare la subiecţii vaccinaţi anterior cu Menveo trebuie stabilite conform recomandărilor naţionale.

Copii cu vârsta mai mică de 2 ani

Siguranţa şi eficacitatea Menveo la copii cu vârsta sub 2 ani nu au fost încă stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 5.1, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Mod de administrare

Menveo se administrează prin injectare intramusculară, de preferat în muşchiul deltoid.

Nu trebuie administrat intravascular, subcutanat sau intradermic.

Trebuie utilizate locuri de injectare separate dacă se administrează mai mult de un vaccin concomitent.

Pentru instrucţiuni privind prepararea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 sau la anatoxina difterică (CRM₁₉₇) sau o reacţie care a pus viaţa în pericol după o administrare anterioară a unui vaccin care conţinea componente similare (vezi pct. 4.4).

La fel ca în cazul altor vaccinuri, administrarea Menveo trebuie amânată la persoanele care manifestă o boală febrilă acută severă. Prezenţa unei infecţii minore nu reprezintă o contraindicaţie.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Trasabilitate

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

Hipersensibilitate și anafilaxie

Înainte de injectarea oricărui vaccin, persoana responsabilă pentru administrare trebuie să ia toate măsurile cunoscute de precauţie pentru prevenirea reacţiilor alergice sau de altă natură, incluzând antecedentele medicale complete şi starea de sănătate actuală. La fel ca în cazul tuturor vaccinurilor injectabile, trebuie să fie întotdeauna disponibile tratament medical şi supraveghere adecvate pentru eventualitatea apariţiei de reacţii anafilactice rare după administrarea vaccinului.

Reacții asociate cu anxietatea

În asociere cu vaccinarea pot să apară reacţii legate de anxietate, inclusiv reacţii vasovagale (sincopă), hiperventilaţie sau reacţii legate de stres, ca răspuns psihogen la injecţia cu ac (vezi pct. 4.8). Este importantă respectarea unor proceduri care să evite vătămările cauzate de un eventual leşin.

Menveo nu trebuie administrat în niciun caz intravascular.

Limite ale eficacității

Menveo nu furnizează protecţie împotriva infecţiilor produse de alte serogrupuri ale N. meningitidis care nu sunt prezente în vaccin.

La fel ca în cazul oricărui vaccin, este posibil ca răspunsul imunitar de protecţie să nu apară la toate persoanele vaccinate (vezi pct. 5.1).

Studiile efectuate cu Menveo au evidenţiat o reducere a titrurilor serice de anticorpi bactericizi împotriva serogrupului A, când se utilizează complement uman la testare (hSBA) (vezi pct. 5.1). Nu se cunoaşte relevanţa clinică a reducerii titrurilor de anticorpi împotriva serogrupului A la hSBA. Dacă se preconizează că o persoană prezintă un risc special de expunere la Men-A şi i s-a administrat o doză de Menveo cu aproximativ mai mult de un an înainte, se poate lua în considerare administrarea unei doze de rapel.

Nu există date privind aplicabilitatea vaccinului pentru profilaxia post-expunere.

Persoane imunocompromise

La persoanele imunocompromise, vaccinarea poate să nu conducă la un răspuns adecvat de protecţie în anticorpi. Deşi infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) nu constituie o contraindicaţie, Menveo nu a fost evaluat în mod specific la persoanele imunocompromise. Persoanele cu deficite ale complementului sau persoanele cu asplenie funcţională sau anatomică pot să nu prezinte un răspuns imunitar la vaccinurile meningococice conjugate de grup A, C, W-135 şi Y.

Persoanele cu deficit cunoscut al complementului (de exemplu, deficit de C3 sau C5) și persoanele care primesc tratamente care inhibă activarea complementului terminal (de exemplu, eculizumab), prezintă un risc crescut de boală invazivă determinată de Neisseria meningitidis grup A, C, W-135 şi Y, chiar dacă dezvoltă anticorpi după vaccinare cu Menveo.

Trombocitopenie și tulburări de coagulare

Menveo nu a fost evaluat la persoanele cu trombocitopenie, tulburări hemoragice sau cărora li se administrează tratament cu anticoagulante, datorită riscului de producere a hematoamelor. Raportul risc-beneficiu pentru persoanele cu risc de producere a hematoamelor după administrarea intramusculară trebuie evaluat de către personalul medical.

Excipient cu efect cunoscut

Sodiu

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Menveo poate fi administrat concomitent cu oricare dintre următoarele vaccinuri: pentru hepatita A şi B monovalent şi combinat, pentru febra galbenă, pentru febra tifoidă (Vi polizaharidic), pentru encefalita japoneză, antirabic şi pentru grup meningococic B (Bexsero).

La copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani), Menveo a fost evaluat în două studii de administrare concomitentă, fie exclusiv cu vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular adsorbit (dTpa), fie cu dTpa şi vaccinul tetravalent recombinant împotriva papilomavirusului uman (tipurile 6, 11, 16 şi 18) (HPV), iar ambele studii au sprijinit administrarea concomitentă a vaccinurilor.

Administrarea Menveo la o lună după dTpa a determinat răspunsuri serologice semnificativ mai reduse din punct de vedere statistic pentru serogrupul W-135. Având în vedere că nu a existat un impact direct asupra ratei de seroprotecţie, consecinţele clinice nu sunt cunoscute în prezent. Au existat dovezi ale unei supresii a răspunsului în anticorpi la două din trei antigene pertussis. Relevanţa clinică a acestei constatări nu este cunoscută. După vaccinare, peste 97% dintre subiecţi au avut titruri de anticorpi anti pertussis detectabile pentru toate cele trei antigene pertussis.

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani, nu sunt disponibile date privind evaluarea siguranţei şi imunogenităţii altor vaccinuri utilizate în perioada copilăriei în cazul administrării concomitente cu Menveo.

Nu a fost studiată administrarea Menveo concomitent cu vaccinuri, altele decât cele enumerate mai sus. Vaccinurile concomitente trebuie administrate întotdeauna în locuri de injectare separate, de preferat în partea opusă. Trebuie verificat dacă reacţiile adverse pot să fie intensificate prin administrarea concomitentă.

Dacă persoana căreia i se administrează vaccinul este supusă unui tratament imunosupresiv, răspunsul imunologic poate fi diminuat.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Nu sunt disponibile suficiente date clinice cu privire la expunerea în timpul sarcinii.

În studii non-clinice, Menveo nu a avut efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale. Având în vedere severitatea bolii meningococice invazive produse de serogrupurile A, C, W-135 şi Y ale Neisseria meningitidis, sarcina nu trebuie să împiedice vaccinarea în cazul în care riscul de expunere este clar definit.

Deşi nu sunt disponibile suficiente date clinice referitoare la utilizarea Menveo în timpul alăptării, este puţin probabil ca anticorpii excretaţi în laptele matern să fie dăunători la ingerarea de către sugarul alăptat. Ca urmare, Menveo poate fi utilizat în timpul alăptării.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Menveo nu are sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Cu toate acestea, unele dintre reacțiile menționate la punctul 4.8 „Reacții adverse” pot afecta temporar capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranță

Cele mai frecvente reacții adverse raportate în decurs de 7 zile de la vaccinarea cu o singură doză de Menve, la persoanele cu vârsta de 2 ani și peste, au fost durerea la locul injectării (42,7%), cefaleea (26,4%), eritemul la locul injectării ≤ 50 mm (18,1%), stare de rău (17,3%), indurația la locul injectării ≤ 50 mm (15,1%), mialgia (13,5%) și iritabilitatea (11,3%) la copiii cu vârsta între 2 și 10 ani. Aceste reacții adverse au fost predominant de intensitate ușoară sau moderată.

Lista tabelară a reacțiilor adverse

Siguranța vaccinului Menveo la persoanele cu vârsta de 2 ani și peste a fost evaluată în 11 studii randomizate. Un număr de 12775 persoane au fost incluse în analizele de siguranță. Dintre acestea, 3334 participanți cu vârsta cuprinsă între 2 și 10 ani și 9441 participanți cu vârstă cuprinsă între 11 și 65 de ani au fost expuși la Menveo în cadrul studiilor clinice finalizate.

Următoarele reacții adverse, prezentate în Tabelul 1 de mai jos, au fost identificate în studiile clinice efectuate cu Menveo la persoane cu vârsta de 2 ani și peste, precum și în timpul supravegherii de după punerea pe piață.

Reacțiile adverse sunt prezentate mai jos, conform clasificării MeDRA pe aparate și sisteme și în funcție de frecvență. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Foarte frecvente: (≥ 1/10)

Frecvente: (≥ 1/100 şi < 1/10)

Mai puţin frecvente: (≥ 1/1000 şi < 1/100)

Rare: (≥ 1/10000 şi < 1/1000)

Foarte rare: (< 1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Tabelul 1: Reacții adverse

¹ Reacție adversă raportată în perioada de supraveghere de după punerea pe piață.

² Raportată la copiii cu vârsta între 2 și 10 ani

³ Raportată la persoanele cu vârsta între 11 și 65 de ani

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: vaccinuri meningococice, codul ATC: J07AH08.

Imunogenitatea Menveo lichid

Imunogenitatea Menveo lichid, evaluată într-un studiu clinic de fază 2b, randomizat, multicentric, controlat, cu observator-orb, la subiecți cu vârsta cuprinsă între 10 și 40 de ani, care a evaluat noninferioritatea MenA a Menveo lichid (pentru produsul cu valabilitate cuprinsă între 24 și 30 de luni) față de Menveo liofilizat/lichid, este prezentată în Tabelul 2.

Non-inferioritatea Menveo lichid față de Menveo liofilizat/lichid a fost demonstrată pentru MenA conform celor 2 criterii co-primare finale ale studiului (raportul dintre titrurile medii geometrice ale grupurilor (TMG) la 1 lună după vaccinare cu valabilitate cuprinsă între 24 și 30 de luni).

Tabelul 2: Răspunsurile bactericide ale anticorpilor serici la 1 lună după vaccinare la subiecți cu vârsta cuprinsă între 10 și 40 de ani care au primit Menveo lichid sau Menveo liofilizat/lichid

* Criteriul de non-inferioritate a fost îndeplinit (limita inferioară a IÎ 95% cu două pante > 0,5 pentru raportul dintre grupuri al TMG-urilor la ziua 29 [Menveo lichid / Menveo liofilizat/lichid]).

** se referă la partea 1 a studiului V59_78, în care a fost utilizat Menveo lichid cu valabilitate 24 de luni.

*** se referă la partea 2 a studiului V59_78, în care a fost utilizat lichidul Menveo cu valabilitate timp de 30 de luni.

Imunogenitatea Menveo liofilizat/lichid

Eficacitatea Menveo a fost dedusă prin măsurarea producţiei de anticorpi anticapsulari cu activitate bactericidă specifici serogrupurilor. Nivelul seric al activităţii bactericide (SBA) a fost măsurat utilizând ser uman ca sursă a complementului exogen (hSBA). hSBA a reprezentat corelaţia iniţială privind protecţia împotriva bolii meningococice.

Imunogenitatea a fost evaluată în studii clinice randomizate, multicentrice, controlate activ, care au inclus copii (cu vârsta între 2 şi 10 ani), copii şi adolescenţi (cu vârsta între 11 şi 18 ani), adulţi (cu vârsta între 19 şi 55 de ani) şi adulţi mai în vârstă (cu vârsta între 56 şi 65 de ani).

Imunogenitatea la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani

În studiul pivot V59P20, imunogenitatea Menveo a fost comparată cu cea a ACWY-D; 1170 copii au fost vaccinaţi cu Menveo, iar la 1161 copii s-a administrat vaccinul comparator, în populaţiile per protocol. În două studii de susţinere V59P8 şi V59P10, imunogenitatea Menveo a fost comparată cu cea a ACWY-PS.

În studiul pivot, randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator, V59P20, în care participanţii au fost randomizaţi în funcţie de vârstă (între 2 şi 5 ani şi între 6 şi 10 ani), a fost comparată imunogenitatea unei doze unice de Menveo, la o lună după vaccinare, cu cea a unei doze unice de ACWY-D. Rezultatele referitoare la imunogenitate la o lună după vaccinarea cu Menveo, la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani şi la cei cu vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani sunt rezumate în Tabelul 3.

Tabelul 3: Valorile serice ale titrurilor de anticorpi bactericizi la Menveo după o lună de la vaccinare, la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 de ani şi la cei cu vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani

* TMG= titru mediu geometric

Într-un alt studiu randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator (V59P8), copii din SUA au fost imunizaţi cu o singură doză, fie de Menveo (N=284), fie de ACWY-PS (N=285). La copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani, precum şi în fiecare grup de vârstă (2-5 ani şi 6-10 ani), răspunsul imun exprimat prin procentul de subiecţi care au prezentat răspuns serologic, hSBA ≥ 1:8 şi TMG nu numai că a fost non-inferior faţă de vaccinul comparator ACWY-PS, dar a fost şi mai crescut, din punct de vedere statistic, faţă de vaccinul comparator, pentru toate serogrupurile şi toate măsurătorile parametrilor imunitari efectuate la o lună după vaccinare. La 1 an după vaccinare, răspunsul imun pentru Menveo a rămas în continuare mai crescut din punct de vedere statistic decât pentru ACWY-PS pentru serogrupurile A, W-135 şi Y, acesta fiind exprimat prin procentul de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 şi TMG. Referitor la aceste criterii de evaluare finale, Menveo a fost non-inferior pentru serogrupul C (Tabelul 4). Nu se cunoaşte relevanţa clinică a răspunsurilor imune post -vaccinare mai crescute.

Tabelul 4: Imunogenitatea pentru o doză de Menveo sau ACWY-PS la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani, măsurată la o lună după vaccinare şi la douăsprezece luni post-vaccinare

* TMG= titru mediu geometric

Într-un alt studiu randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator (V59P10), efectuat în Argentina, copii au fost imunizaţi cu o singură doză, fie de Menveo (N = 949), fie de ACWY-PS (N = 551). Imunogenitatea a fost evaluată la un subgrup de 150 de subiecţi din fiecare grup de vaccinare. Răspunsul imun observat la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani a fost similar celui observat în studiul V59P8 expus mai sus: răspunsul imun pentru Menveo la o lună post-vaccinare, exprimat prin procentul de subiecţi cu răspuns serologic, hSBA ≥ 1:8 şi TMG a fost non-inferior faţă de cel pentru ACWY-PS.

Un studiu randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator, a fost efectuat la copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 59 luni în Finlanda şi Polonia (V59P7). Un total de 199 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 2-5 ani au fost incluşi în populaţia per protocol referitoare la imunogenitatea Menveo, iar 81 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani au fost incluşi în grupul ACWY-PS.

La o lună după prima vaccinare, procentele de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 au fost în mod consecvent mai mari în grupul la care s-a administrat Menveo, pentru toate cele patru serogrupuri (63% comparativ cu 39%, 46% comparativ cu 39%, 78% comparativ cu 59% şi 65% comparativ cu 57%, pentru Menveo comparativ cu ACWY-PS pentru serogrupurile A, C, W-135 şi respectiv Y).

Într-un studiu randomizat, desfăşurat în regim orb pentru observator (V59_57) realizat în SUA, a fost comparată imunogenitatea administrării unei scheme cu 2 doze cu cea a unei singure doze de Menveo, la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani şi între 6 şi 10 ani (N = 715).

În momentul de referinţă, procentul subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 în cele două grupe de vârstă a fost de 1%-5% pentru serogrupul A, 13%-28% pentru serogrupul C, 42%-64% pentru serogrupul W- 135 şi 6%-19% pentru serogrupul Y. La 1 lună după ultima vaccinare, procentele subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 în grupul la care s-au administrat 2 doze şi în grupul la care s-a administrat o singură doză, în cele două grupe de vârstă, au fost: 90%-95% comparativ cu 76%–80% pentru serogrupul A, 98%-99% comparativ cu 76%-87% pentru serogrupul C, 99% comparativ cu 93%-96% pentru serogrupul W- 135 şi 96% comparativ cu 65%-69% pentru serogrupul Y. TMG au fost mai mari în grupul la care s-au administrat 2 doze decât în cel la care s-a administrat o singură doză, la 1 lună după vaccinare, la ambele grupe de vârstă; totuşi, această diferenţă a fost mai puţin pronunţată în grupa cu vârstă mai mare.

La 1 an după vaccinare, procentele subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 după administrarea schemei cu 2 doze şi după administrarea unei singure doze au fost ambele mai mici comparativ cu valorile la 1 lună după vaccinare (30% după schema cu 2 doze, 11%-20% după schema cu o singură doză pentru serogrupul A; 61%-81% şi 41%-55% pentru serogrupul C; 92%-94% şi 90%-91% pentru serogrupul W- 135; 67%-75% şi 57%-65% pentru serogrupul Y). Diferenţele între TMG hSBA în grupul la care s-a administrat schema cu 2 doze şi în cel la care s-a administrat schema cu o singură doză, la 1 an după vaccinare, au fost mai mici decât cele observate la 1 lună după vaccinare.

Beneficiul clinic al schemei de vaccinare cu 2 doze la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani nu este cunoscut.

Persistenţa răspunsului imun şi a răspunsului după doza de rapel la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 10 ani

Persistenţa anticorpilor la 5 ani după vaccinarea primară a fost evaluată în studiul V59P20E1, care a fost o prelungire a studiului V59P20. A fost observată persistenţa anticorpilor faţă de serogrupurile C, W-135 şi Y, iar procentul subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 a fost de 32% şi 56% împotriva serogrupului C la subiecţi cu vârsta cuprinsă între 2- 5, respectiv 6- 10 ani, şi de 74% şi 80% împotriva serogrupului W- 135, şi de 48% şi 53% împotriva serogrupului Y. TMG a fost 6,5 respectiv 12 pentru serogrupul C, 19 şi 26 pentru serogrupul W-135 şi 8,13 şi 10 pentru serogrupul Y. Pentru serogrupul A, 14% şi 22% dintre subiecţii cu vârste cuprinse între 2- 5, respectiv 6- 10 ani, au avut un hSBA ≥ 1:8 (TMG 2,95 şi 3,73).

La copii s-a administrat Menveo şi ca doză de rapel, la 5 ani după vaccinarea primară cu doză unică. Toţi subiecţii din ambele grupuri de vârstă au avut un hSBA ≥ 1:8 pentru toate serogrupurile, cu titruri de anticorpi de câteva ori mai mari decât cele observate după vaccinarea primară (tabelul 5).

Tabelul 5: Persistenţa răspunsului imun la 5 ani după vaccinarea primară cu Menveo şi răspunsurile imune la 1 lună după administrarea unei doze de rapel la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 2 - 5 ani şi 6 - 10 ani în momentul vaccinării primare

* TMG= titru mediu geometric

Imunogenitatea la persoane cu vârsta de 11 ani şi peste

În studiul pivot (V59P13), adolescenţilor și adulţilor li s-a administrat fie o doză de Menveo (N = 2649), sau o doză de vaccin comparator ACWY-D (N = 875). Serurile s-au recoltat atât înainte de vaccinare, cât şi la o lună de la vaccinare.

Într-un alt studiu (V59P6) efectuat la 524 de adolescenţi, imunogenitatea Menveo a fost comparată cu cea a ACWY-PS.

Imunogenitatea la adolescenţi

La populaţia cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani din studiul pivot, V59P13, imunogenitatea unei doze unice de Menveo după o lună de la vaccinare este comparată cu vaccinul ACWY-D. Rezultatele privind imunogenitatea după o lună de la administrarea Menveo sunt prezentate mai jos în Tabelul 6.

Tabelul 6: Valorile serice ale titrurilor de anticorpi bactericizi după administrarea Menveo, la o lună de la vaccinare, la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 de ani

* TMG= titru mediu geometric

La subgrupul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani, seronegativi la momentul iniţial (hSBA < 1:4), procentele subiecţilor la care s-a obţinut hSBA ≥ 1:8 după administrarea unei doze de Menveo au fost următoarele: pentru serogrupul A 75% (780/1039); pentru serogrupul C 80% (735/923); pentru serogrupul W-135 94% (570/609); pentru serogrupul Y 81% (510/630).

Într-un studiu de non-inferioritate, V59P6, imunogenitatea a fost evaluată la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 17 ani, care au fost randomizaţi fie pentru administrarea Menveo, fie a vaccinului ACWY-PS. S-a dovedit că Menveo este non-inferior faţă de vaccinul ACWY-PS pentru toate serogrupurile (A, C, W-135 şi Y) pe baza răspunsului serologic, obţinându-se hSBA ≥ 1:8 la toate grupurile de subiecţi, precum şi pe baza mediei geometrice a titrurilor (TMG) (Tabelul 7).

Tabelul 7: Imunogenitatea pentru o doză de Menveo sau ACWY-PS la adolescenţi, măsurată la o lună după vaccinare

* TMG= titru mediu geometric

La un an după vaccinare, la aceiaşi subiecţi, comparativ cu ACWY-PS, s-au obţinut hSBA ≥ 1:8 la proporţii mai mari de subiecţi vaccinaţi cu Menveo, pentru serogrupurile C, W-135, şi Y, cu niveluri comparabile pentru serogrupul A. S-au efectuat constatări similare la compararea mediilor geometrice ale titrurilor (TMG) hSBA.

Persistenţa răspunsului imun şi a răspunsului după doza de rapel la adolescenţi

În studiul V59P13E1, persistenţa răspunsului imun împotriva serogrupurilor A, C, W-135 şi Y a fost evaluată la 21 de luni, 3 ani şi 5 ani după vaccinarea primară la subiecţi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani la data vaccinării. Procentul subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 a rămas constant împotriva serogrupurilor C, W-135 şi Y la un interval de timp cuprins între 21 de luni şi 5 ani după vaccinare în grupul cu Menveo şi a scăzut uşor în timp împotriva serogrupului A (tabelul 8). La 5 ani după vaccinarea primară, în grupul cu Menveo au existat procente de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 semnificativ mai mari împotriva tuturor celor patru serogrupuri, comparativ cu subiecţii din grupul de control care nu au fost vaccinaţi.

Tabelul 8: Persistenţa răspunsului imun la aproximativ 21 de luni, 3 ani şi 5 ani după vaccinarea cu Menveo (subiecţii aveau vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani la data vaccinării)

* TMG= titru mediu geometric

La 3 ani după vaccinarea primară cu Menveo sau cu ACWY-D a fost administrată o doză de rapel de Menveo. În ambele grupuri a fost evidenţiat un răspuns puternic la doza de rapel de Menveo la o lună după vaccinare (100% dintre subiecţi au avut hSBA ≥ 1:8 la toate serogrupurile) şi acest răspuns a persistat în mare măsură la 2 ani după doza de rapel pentru serogrupurile C, W-135 şi Y (cu 87% până la 100% dintre subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 la toate serogrupurile). O mică scădere a fost observată la procentul de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 împotriva serogrupului A, deşi procentul a fost totuşi mare (între 77% şi 79%). TMG a scăzut în timp, conform estimărilor, dar a rămas la valori cuprinse între 2 şi 8 ori mai mari decât valorile înregistrate înainte de doza de rapel (tabelul 10).

În studiul V59P6E1, la un an după vaccinare, procentul de subiecţi la care s-a administrat Menveo cu hSBA ≥ 1:8 a rămas semnificativ mai mare în comparaţie cu subiecţii la care s-a administrat ACWY-PS pentru serogrupurile C, W-135 şi Y şi a fost asemănător între cele două grupe de studiu pentru serogrupul A. TMG hSBA pentru serogrupurile W-135 şi Y au fost mai mari la subiecţii la care s-a administrat Menveo. La 5 ani după vaccinare, procentul de subiecţi la care s-a administrat Menveo cu hSBA ≥ 1:8 a rămas semnificativ mai mare în comparaţie cu subiecţii la care s-a administrat ACWY-PS pentru serogrupurile C şi Y. Pentru serogrupurile W-135 şi Y s-au observat TMG hSBA mai mari (tabelul 9).

Tabelul 9: Persistenţa răspunsului imun la aproximativ 12 luni şi 5 ani după vaccinarea cu Menveo şi ACWY-PS (subiecţii aveau vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani la data vaccinării)

* TMG= titru mediu geometric

La 5 ani după vaccinarea primară cu Menveo sau ACWY-PS a fost administrată o doză de rapel de Menveo. La 7 zile după administrarea dozei de rapel, între 98%-100% dintre subiecţii care au primit anterior Menveo şi între 73%-84% dintre subiecţii care au primit anterior ACWY-PS au atins valori ale hSBA ≥ 1:8 împotriva serogrupurilor A, C, W-135 şi Y. La o lună după vaccinare, procentul de subiecţi cu hSBA ≥ 1:8 a fost de 98%-100% şi, respectiv, 84%-96%.

De asemenea, o creştere semnificativă a TMG hSBA împotriva tuturor celor patru serogrupuri a fost observată la 7 şi 28 de zile după administrarea dozei de rapel (tabelul 10).

Tabelul 10: Răspuns la doza de rapel: răspunsurile anticorpilor bactericizi la doza de rapel cu Menveo administrată la 3 sau la 5 ani după vaccinarea primară cu Menveo sau ACWY-PS la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 17 ani

Imunogenitatea la adulţi

În studiul pivot privind imunogenitatea, V59P13, răspunsurile imunitare la Menveo au fost evaluate la adulţi cu vârsta cuprinsă între 19 şi 55 de ani. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 11. La subgrupul de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 19 şi 55 de ani, seronegativi la momentul iniţial, proporţiile subiecţilor la care s-a obţinut hSBA ≥ 1:8 după administrarea unei doze de Menveo au fost următoarele: pentru serogrupul A 67% (582/875); pentru serogrupul C 71% (401/563); pentru serogrupul W-135 82% (131/160); pentru serogrupul Y 66% (173/263).

Tabelul 11: Valorile serice ale titrurilor de anticorpi bactericizi la Menveo, după o lună de la vaccinare, la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 19 şi 55 de ani

* TMG= titru mediu geometric

Declanşarea răspunsului imun după vaccinarea primară cu Menveo la subiecţi sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 22 de ani a fost evaluată în studiul V59P6E1. La 7 zile după vaccinare, 64% dintre subiecţi au atins valori hSBA ≥ 1:8 împotriva serogrupului A şi 88% până la 90% dintre subiecţi au avut anticorpi bactericizi împotriva serogrupurilor C, W-135 şi Y. La o lună după vaccinare, 92% până la 98% dintre subiecţi au avut hSBA ≥ 1:8 împotriva serogrupurilor A, C, W-135 şi Y. De asemenea, un răspuns imun puternic, determinat prin TMG hSBA împotriva tuturor serogrupurilor a fost observat la 7 zile (TMG între 34 şi 70) şi la 28 de zile (TMG între 79 şi 127) după administrarea unei singure doze de vaccin.

Imunogenitatea la adulții cu vârsta mai înaintată (cu vârsta cuprinsă între 56 - 65 de ani)

Imunogenitatea comparativă a Menveo faţă de ACWY-PS a fost evaluată la subiecţii cu vârsta cuprinsă între 56 şi 65 de ani în studiul V59P17. Proporţiile subiecţilor cu hSBA ≥ 1:8 au fost non-inferioare celor pentru ACWY-PS pentru toate cele patru serogrupuri, fiind superioare din punct de vedere statistic pentru serogrupurile A şi Y (Tabelul 12).

Tabelul 12: Imunogenitatea pentru o doză de Menveo sau ACWY-PS la adulţii cu vârsta între 56 şi 65 de ani, măsurată la o lună după vaccinare

Datele disponibile la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 23 de luni

Imunogenitatea Menveo la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 23 de luni a fost evaluată în cadrul mai multor studii. Deşi un procent ridicat dintre pacienţi au atins un titru hSBA de peste 1:8 după administrarea unei scheme cu 4 doze de Menveo, iar în studiile în care s-au administrat scheme cu 2 doze şi o singură doză procentele au fost mai reduse, Menveo a fost comparat cu un alt vaccin meningococic într-un singur studiu pivot, în cadrul căruia nu s-a obţinut un răspuns cel puţin echivalent cu cel al unui vaccin monovalent conjugat de serotip C (după o singură doză, la vârsta de 12 luni). Datele disponibile în acest moment sunt insuficiente pentru a stabili eficacitatea Menveo în cazul copiilor cu vârsta sub 2 ani. Vezi punctul 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Nu este cazul.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale privind evaluarea toxicităţii după doze repetate şi a toxicităţii asupra funcţiei de reproducere şi asupra dezvoltării.

La animalele de laborator, nu s-au observat reacţii adverse la femelele gestante de iepure vaccinate sau la puii acestora până în ziua 29 de la naştere.

Nu s-au observat efecte asupra fertilităţii la femelele de iepure cărora li s-a administrat Menveo înainte de împerechere şi în timpul gestaţiei.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Dihidrogenofosfat de sodiu monohidrat

Hidrogen fosfat disodic dihidrat

Clorură de sodiu

Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

În absența studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2 °C – 8 °C). A nu se congela.

A se păstra flaconul (flacoanele) în cutie, pentru a fi protejate de lumină.

Datele privind stabilitatea indică faptul că vaccinul nedeschis este stabil timp de până la 24 de ore atunci când este depozitat la 25 °C. La sfârșitul acestei perioade, Menveo lichid trebuie utilizat sau aruncat. Aceste informații sunt destinate să ghideze profesioniștii din domeniul sănătății numai în cazul unei variații temporare a temperaturii.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Soluție în flacon (sticlă de tip I) cu dop din cauciuc bromobutilic acoperit cu strat de etilen tetrafluoroetilenă (ETFE) și un dop roz cu capac detașabil.

Ambalaj cu o doză (1 flacon) sau 10 doze (10 flacoane). Fiecare flacon conține o doză de 0,5 ml.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Vaccinul este o soluție injectabilă, gata de utilizare.

Vaccinul trebuie examinat vizual înainte de administrare.

Vaccinul este o soluţie lichidă, incoloră, limpede, complet lipsită de particule vizibile. Nu administrați vaccinul dacă observaţi prezența oricăror particule străine şi/sau modificarea aspectului fizic.

Extrageți întregul conținut al flaconului utilizând o seringă și un ac adecvat.

Înainte de injectare, schimbaţi acul cu un alt ac adecvat pentru administrare. Asiguraţi-vă că nu există bule de aer în seringă înainte de administrarea vaccinului.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

GSK Vaccines S.r.l.

Via Fiorentina 1

53100 Siena, Italia

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/10/614/005

EU/1/10/614/006

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 15 martie 2010

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 4 decembrie 2014

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene pentru Medicamente https://www.ema.europa.eu.